Potrivit lor, lecţiile istoriei trebuie învăţate.
 
„Trebuie să învăţăm din istorie. Alexandru Ioan Cuza este un exemplu de politician care ar trebui să fie urmat astăzi, care a renunţat la puterea politică şi la avantajele care decurgeau din ea tocmai pentru realizarea idealului naţional. Ar trebui să nu uităm un lucru – întotdeauna, România a reuşit să crească, adică şi Unirea din 1859 şi Unirile din 1918 au fost făcute în contexte internaţionale favorabile de politicieni români care au ştiut să fie pe faza momentului, au înţeles că e momentul vieţii lor şi au înţeles că e momentul pentru ţară. Poate că ar trebui şi astăzi şi la Chişinău, şi la Bucureşti să stea politicienii cu ochii deschişi, cu sufletul deschis, să urmărească cu atenţie ce se întâmplă şi în Ucraina, şi în Rusia, şi în SUA, şi în alte părţi de lume şi să ne punem întrebarea: noi, românii de pe ambele maluri ale Prutului, suntem pe masă ca bucate între marile puteri sau suntem la masă alături de marile puteri, chiar dacă am fi, să spunem, pe rândul doi. Dar important este să fim pe scaun la negocieri. Pentru că noi acum trăim o şansă pe care putem să o folosim sau să o ratăm, depinde la politicienii de la Chişinău şi de la Bucureşti”, a opinat istoricul Marius Diaconescu.
 
Potrivit lui, „acei politicieni români de la mijlocul secolului 19 au pus bazele statului român modern”.

„Ei au pus fundamentul. Unirea de la 1859 pe care au făcut-o acei politicieni, împreună cu poporul pe care l-au adus de partea lor, a fost piatra de temelie a României moderne pentru că fără acea Unire nu ar fi fost nici 27 martie 1918, nici Unirea de la 1 decembrie. Este un lanţ, un circuit al faptelor în istorie care trebuie întotdeauna să fie atins, să fii pe fază ca politician ca să iai decizia potrivită. Exemplul acelor politicieni de la mijlocul secolului 19, care prin lupta lor de decenii au reuşit să ducă rezultat la Unirea celor două principate şi să fondeze astfel România modernă, ar trebui să fie urmat acel exemplu. Ar trebui, poate, ca şi la Chişinău, şi la Bucureşti să fie capete luminate care să gândească în perspectivă şi care să exploateze momentul. Iar acum, la noi, în zona aceasta de Europă de Est, se întâmplă anumite evenimente care, dacă am fi suficient de inteligenţi, le-am putea folosi în favoarea tuturor românilor. Depinde de noi toţi, dar, în special, de politicieni. Atunci au existat tabere unioniste, inclusiv în cele trei judeţe din sudul Basarabiei, trebuie să existe acea masă crticită de unionişti atât în R. Moldova, cât şi în România care să reuşească să îşi impună agenda, dar această masă de unionişti trebuie să fie construită şi întreţinută, în sensul de idee politică, să se discute franc, fără ideea de manipulare politică în aşa fel încât lumea să înţeleagă, să simtă, să creadă, că aceasta este singura soluţie să fie toţi românii într-un singur stat. Acum, trebuie să recunoaştem suntem un singur popor român în două state româneşti. Atunci românii au conştientizat că era momentul lor”, a menţionat istoricul.
 
„Lecţiile istoriei trebuiesc învăţate şi o simplă examinare a consecutivităţii a evenimentelor care au evoluat de după 1848 ne demonstrează cert acest fapt. Am avut o elită intelectuală de la care avem ce învăţa”, a opinat rectorul USM, istoricul Igor Şarov.