Alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem şi climatul care face planeta noastră locuibilă vin toate din natură. Ziua de 5 iunie este dedicată mediului şi se aniversează la nivel mondial. Evenimentul doreşte să stimuleze desfăşurarea activităţilor de protejare a mediului înconjurător şi să sensibilizeze factorii de decizie politico-administrativă în organizarea ecologică a vieţii comunităţilor şi statelor.
Anual, plantele marine produc mai mult de jumătate din oxigenul atmosferei noastre, iar un copac matur ne curăţă aerul, absorbind 22 de kilograme de dioxid de carbon, eliberând în schimb oxigen.
În ciuda tuturor beneficiilor pe care ni le oferă natura noastră, noi o maltratăm. De aceea, spun specialiştii, trebuie să lucrăm la asta.
Ziua Mondială a Mediului, găzduită în acest an de Columbia, este cea mai renumită zi pentru acţiuni de mediu.
Începând cu 1974, a fost sărbătorit în fiecare an în 5 iunie. Guvernele şi instituţiile trebuie să se implice, persoanele publice dar şi cetăţenii trebuie să-şi concentreze eforturile asupra problemelor de mediu.
În acest an, tema este Biodiversitatea - o preocupare urgentă şi existenţială. Evenimente recente, de la incendiile de vegetaţie din Brazilia, Statele Unite şi Australia, până la invazia de lăcuste din Africa de Est, iar acum, pandemia de coronavirus, demonstrează interdependenţa om-natură.
Biodiversitatea este fundamentul care susţine toată viaţa pe uscat şi în apă. Aceasta influenţează fiecare aspect al existenţei umane, oferind aer curat şi apă, alimente nutritive, înţelegere ştiinţifică şi surse de medicamente, imunitate la boli. Modificarea sau eliminarea unui singur element din acest întreg poate avea consecinţe negative.
Acţiunile omului, defirişările care lasă animalele sălbatice fără habitat, agricultura care s-a extins şi accelerarea schimbărilor climatice au împins natura dincolo de limită. Ar fi nevoie de 1,6 „Pământuri” pentru a răspunde cerinţelor anuale ale oamenilor. Dacă vom continua pe această cale, pierderea biodiversităţii va avea implicaţii severe asupra noastră, inclusiv prăbuşirea sistemelor alimentare şi de sănătate.
Apariţia COVID-19 subliniază faptul că, atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susţine viaţa umană. Astăzi, se estimează că, la nivel global, aproximativ un miliard de cazuri de boli şi milioane de decese apar în fiecare an din cauza bolilor cauzate de coronavirusuri; şi aproximativ 75 la sută din bolile infecţioase emergente la om sunt zoonotice, ceea ce înseamnă că acestea sunt transmise oamenilor de către animale.
Apariţia noului coronavirus a subliniază faptul că atunci când distrugem biodiversitatea, distrugem sistemul care susţine viaţa. Cu cât un ecosistem are o mai mare biodiversitate, cu atât este mai dificil pentru un agent patogen să se răspândească rapid sau să domine, iar pierderea biodiversităţii oferă posibilitatea agenţilor patogeni să treacă de la animale la oameni.
COVID-19 ne oferă o oportunitate de a ne revizui relaţia cu natura şi de a reconstrui o lume ecologică responsabilă. Abordarea apariţiei bolii zoonotice necesită abordarea cauzei sale principale - în primul rând, impactul activităţilor umane. Pe măsură ce populaţia globală se apropie de 10 miliarde, trebuie să înţelegem mai bine reţeaua în care trăim şi să apreciem că funcţionează ca un întreg. Este timpul să ne reconsiderăm relaţia cu natura şi să punem natura în centrul acţiunilor noastre.
Natura ne trimite mesaje la care trebuie să fim receptivi.
