Excelenţa sa Daniel Ioniţă, Ambasadorul României în R. Moldova, a scris câteva gânduri, pe pagina sa de Facebook, cu ocazia aniversării a 102 ani de la Unirea Băsarabiei cu România. Potrivit Ambasadorului, 27 martie 1918 a fost „unul dintre foarte puţinele momente istorice, astrale”, în care Basarabia a decis în mod suveran pentru sine, iar un alt moment l-a reprezentat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, din 27 august 1991.
„România împreună cu partenerii săi internaţionali, inclusiv acele state care au recunoscut la Conferinţa de Pace de la Paris, la 28 octombrie 1920, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă susţine fără rezerve parcursul european al Republicii Moldova. Acest parcurs ar trebui asumat pe deplin şi promovat serios şi responsabil, în mod suveran, de către autorităţi, din cel puţin două motive:
a) majoritatea populaţiei Republicii Moldova îşi doreşte asta;
şi b) Republica Moldova este din punct de vedere geografic, istoric şi cultural în Europa.
Se spune că în vremuri grele sunt testate caracterele. Cu toţii ne confruntăm acum cu o pandemie groaznică, care loveşte global şi nediscriminatoriu şi ale cărei efecte nocive le vom simţi multă vreme de acum încolo. Probabil că va trebui să re-gândim politici (economice, sociale, de sănătate etc.), va trebui să ne schimbăm felul de viaţă (acordând mai multă atenţie persoanelor de lângă noi şi mediului înconjurător), va trebui să preţuim mai mult valorile şi principiile fundamentale pe care ne-am format ca popor şi naţie (ca libertatea, iubirea de neam şi ţară, dreptul de exprimare). În orice criză majoră există însă şi oportunităţi, iar eu sper că vom înţelege că doar prin unitate şi solidaritate vom trece împreună şi peste această năpastă.
Sunt convins că Uniunea Europeană, în ansamblul său, şi România, în special, nu vor uita de Republica Moldova şi de alte state din Parteneriatul Estic. Până atunci, să ne ferim de dezinformare şi propagandă, să rămânem cu toţii sănătoşi şi să respectăm recomandările autorităţilor”, a scris Daniel Ioniţă.
Amintim că la 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării vota Unirea Basarabiei cu Regatul României. Decizia liderilor românilor basarabeni venea într-un context tulbure, generat de înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial, prăbuşirea ţarismului şi ascensiunea unui regim criminal, cel bolşevic. Regatul României era văzut drept singurul care putea garanta vieţile basarabenilor, în contextul în care cetele bolşevice îi terorizau pe locuitorii pământului dintre Prut şi Nistru.
a) majoritatea populaţiei Republicii Moldova îşi doreşte asta;
şi b) Republica Moldova este din punct de vedere geografic, istoric şi cultural în Europa.
Se spune că în vremuri grele sunt testate caracterele. Cu toţii ne confruntăm acum cu o pandemie groaznică, care loveşte global şi nediscriminatoriu şi ale cărei efecte nocive le vom simţi multă vreme de acum încolo. Probabil că va trebui să re-gândim politici (economice, sociale, de sănătate etc.), va trebui să ne schimbăm felul de viaţă (acordând mai multă atenţie persoanelor de lângă noi şi mediului înconjurător), va trebui să preţuim mai mult valorile şi principiile fundamentale pe care ne-am format ca popor şi naţie (ca libertatea, iubirea de neam şi ţară, dreptul de exprimare). În orice criză majoră există însă şi oportunităţi, iar eu sper că vom înţelege că doar prin unitate şi solidaritate vom trece împreună şi peste această năpastă.
Sunt convins că Uniunea Europeană, în ansamblul său, şi România, în special, nu vor uita de Republica Moldova şi de alte state din Parteneriatul Estic. Până atunci, să ne ferim de dezinformare şi propagandă, să rămânem cu toţii sănătoşi şi să respectăm recomandările autorităţilor”, a scris Daniel Ioniţă.
Amintim că la 27 martie 1918, la Chişinău, Sfatul Ţării vota Unirea Basarabiei cu Regatul României. Decizia liderilor românilor basarabeni venea într-un context tulbure, generat de înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial, prăbuşirea ţarismului şi ascensiunea unui regim criminal, cel bolşevic. Regatul României era văzut drept singurul care putea garanta vieţile basarabenilor, în contextul în care cetele bolşevice îi terorizau pe locuitorii pământului dintre Prut şi Nistru.
