CEC mai spune că, în cadrul alegerilor prezidenţiale din anul 2016, candidatul la funcţia de şef al statului, la fel, a avut identitate diferită de partid şi bloc electoral, însă plafonul donaţiilor la acea etapă, era mult mai mare, până la 400 salarii medii lunare pe economie.

„Remarcăm faptul că reducerea plafoanelor pentru susţinerea financiară a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost făcută, prin modificarea legislaţiei electorale, în august 2019, la iniţiativa partidului politic care astăzi vine cu acuzaţii nefondate în adresa CEC. (...) 

Totodată, declaraţiile potrivit cărora donaţiile pot fi făcute doar începând cu data de 1 octombrie sunt false. Contul cu menţiunea „Fond electoral” poate fi deschis şi până la înregistrarea concurentului electoral, cu condiţia ca orice încasări şi cheltuieli de pe acest cont să se facă doar după înregistrarea concurentului electoral. În acest sens, menţionăm că cei doi concurenţi electorali, deja înregistraţi la CEC, pot să deschidă cont la bancă, să primească donaţii şi să efectueze cheltuieli.

Referitor la finanţarea campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial, CEC a emis o circulară adresată partidelor politice care aduce claritate unor norme cuprinse în legislaţia electorală pe marginea acestui subiect (https://bit.ly/2RuDrov). Aceasta vine ca rezultat al examinării rapoartelor financiare ale grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, unde CEC a reţinut că a fost admisă depăşirea plafoanelor prevăzute de cadrul legal.

VIDEO. UPDATE. Maia Sandu: În mod abuziv, CEC solicită ca banii adunaţi din donaţii de PAS să nu fie folosiţi în campania electorală pentru prezidenţiale