După o campanie electorală bogată în promisiuni privind reabilitarea străzilor din Chişinău, şoferii îşi strică, în continuare, maşinile pe multe din arterele oraşului. La şapte luni de la preluarea mandatului, primarul Ion Ceban nu a propus niciun proiect important de infrastructură. Pentru că nu ar fi bani, în acest an vor fi doar reparate, parţial, patru străzi.
"Cred că itinerarul meu începe ca şi la multe alte familii. Drumul spre şcoală, grădiniţă, apoi spre locul de muncă. Nimeni nu doreşte să stea în ambuteiaje. Vom construe o şosea de centură modernă şi parcări multietajate în fiecare sector. Avem deja un plan concret", spunea Ion Ceban în campania electorală.
Plan pe care, cel mai probabil, primarul l-a uitat după încheirea campaniei electorale, pentru că nicio arteră principală a Chişinăului nu va fi reabilitată în primul său an de mandat.
Soferii spun că străzile Ion Creangă, 31 August sau Sciusev sunt într-o stare foarte proastă şi par a fi condamnate la uitare de autorităţi.
"Mai mult circul pe 31 august şi de când deja se spune că va fi reparată, asfaltată în totalmente şi tot nimic. Aşteptăm. – De câte ori pe an reparaţi maşina? – În fiecare lună investesc în maşină, cel mult o mie de lei. Pe an în jur la 10 mii, dacă e maşină de modelul dat, dar dacă e mai scumpă şi mai mult se investeşte.Taxele ne le cer la timp, dar iaca cu drumurile tare tare rău stăm la orice colţuşor", spun conducătorii auto,
Pentru acest an era planificată reabilitarea a şapte artere importante, printre care şi strada Albişoara. Sergiu Tomiţă, şeful Exdrupo, spune, însă, că s-a renunţat la aceste proiecte din lipsă de bani. Aşa că vor fi, doar, reparate parţial patru străzi - Ion Inculeţ, Miron Costin, Ion Pelivan şi Nicolae Testemiţanu.
Cât despre calitatea lucrărilor, imaginile vorbesc de la sine.
Întrebat despre şansele şoferilor din Chişinău de a circula pe străzi mai bune, primarul general s-a ascuns în spatele bugetului subţiat al oraşului.
ION CEBAN, primar Chişinău: "Reparaţia totală a acestor străzi costă bani, va decide Consiliul să aloce bani pentru reparaţie, poate la rectificare de buget vom concretiza aceste lucruri".
Lipsa banilor nu este, însă, o scuză pentru edilii ce doresc să facă ceva pentru cei care i-au ales. De exemplu, în România, primarul satului Ciugud, din judeţul Alba Iulia, a format o echipă de funcţionari care scriu proiecte şi aplică pentru granturi europene. În doar 10 ani, ei au reuşit să aducă în comunitate 16 milioane de euro. Până când aceste practici vor fi preluate şi de edilii basarabeni, Republica Moldova rămâne pe locuri ruşinoase în Europa la capitolul infrastructură.
Plan pe care, cel mai probabil, primarul l-a uitat după încheirea campaniei electorale, pentru că nicio arteră principală a Chişinăului nu va fi reabilitată în primul său an de mandat.
Soferii spun că străzile Ion Creangă, 31 August sau Sciusev sunt într-o stare foarte proastă şi par a fi condamnate la uitare de autorităţi.
"Mai mult circul pe 31 august şi de când deja se spune că va fi reparată, asfaltată în totalmente şi tot nimic. Aşteptăm. – De câte ori pe an reparaţi maşina? – În fiecare lună investesc în maşină, cel mult o mie de lei. Pe an în jur la 10 mii, dacă e maşină de modelul dat, dar dacă e mai scumpă şi mai mult se investeşte.Taxele ne le cer la timp, dar iaca cu drumurile tare tare rău stăm la orice colţuşor", spun conducătorii auto,
Pentru acest an era planificată reabilitarea a şapte artere importante, printre care şi strada Albişoara. Sergiu Tomiţă, şeful Exdrupo, spune, însă, că s-a renunţat la aceste proiecte din lipsă de bani. Aşa că vor fi, doar, reparate parţial patru străzi - Ion Inculeţ, Miron Costin, Ion Pelivan şi Nicolae Testemiţanu.
Cât despre calitatea lucrărilor, imaginile vorbesc de la sine.
Întrebat despre şansele şoferilor din Chişinău de a circula pe străzi mai bune, primarul general s-a ascuns în spatele bugetului subţiat al oraşului.
ION CEBAN, primar Chişinău: "Reparaţia totală a acestor străzi costă bani, va decide Consiliul să aloce bani pentru reparaţie, poate la rectificare de buget vom concretiza aceste lucruri".
Lipsa banilor nu este, însă, o scuză pentru edilii ce doresc să facă ceva pentru cei care i-au ales. De exemplu, în România, primarul satului Ciugud, din judeţul Alba Iulia, a format o echipă de funcţionari care scriu proiecte şi aplică pentru granturi europene. În doar 10 ani, ei au reuşit să aducă în comunitate 16 milioane de euro. Până când aceste practici vor fi preluate şi de edilii basarabeni, Republica Moldova rămâne pe locuri ruşinoase în Europa la capitolul infrastructură.
