"A fost vorba despre o succesiune de astfel de evenimente care au însemnat de fapt o regăsire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Seria de evenimente denumite Podul de Flori au în primul rând o semnificaţie politică. Acum 30 de ani a avut loc primul Pod de Flori, iar asta a însemnat că românii pot să viziteze timp de câteva ore într-o zi Republica Sovietică Moldovenească, aşa cum se numea atunci. Peste un an, în 1991, românii din Republica Moldova au putut să viziteze cam în aceleaşi condiţii România", a spus Bogdan Bucur.

"Podul de Flori a reprezentat o emoţie împărtăşită după o Cortină de Fier care a căzut pe Prut din 1940 până în 1941 şi ulterior din 1944 când România se retrage definitiv în contextul înaintării trupelor sovietice. Deci după 50 de ani de separare a românilor din Basarabia şi din România, Podul de Flori este un eveniment emoţionant care a însemnat un început de deschidere pentru apropierea dintre cele două ţări surori. El nu trebuie însă apreciat ca fiind mai mult decât ceea ce este – un simbol naţional şi unul politic. Important este ca noi să adâncim acest simbol”, a precizat istoricul pentru PSNews.ro

După primul Pod de Flori, acţiunea a fost reluată în 1991 şi 2015, dar niciodată nu a depăşit o semnificaţie pur simbolică. Se estimează că la primul „Pod de flori” au participat peste 1.200.000 de oameni. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective.

Bogdan Bucur este istoric, sociolog şi lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA Bucureşti şi autorul lucrării Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri.