Angela Frigo, secretar general al FEBA a prezentat legislaţia după care funcţionează mecanismul de recuperare a produselor alimentare în UE, iar Gabriel Sescu, preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România a prezentat propriul exemplu care poate fi preluat şi de R. Moldova. În Republica Moldova există un proiect de lege pentru prevenirea risipei alimentare, care, spun reprezentanţii Băncii de Alimente, necesită ajustări privind procedura de deductibilitate a produselor.

”Ne bucurăm că instituţiile europene manifestă interes şi oferă suport ţării noastre. Suntem gata să intervenim cu ajustări unde este necesar pentru ca viitoarea lege privind prevenirea risipei alimentare să fie funcţională şi să aducă beneficii cât mai multor persoane”, a precizat ministrul Sergiu Gaibu.

Potrivit Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), anual, o treime din producţia alimentară globală este irosită. ”Se aruncă foarte mult. Săptămânal salvăm mii de pâini, care ar urma să ajungă la gunoi. După pâine, cel mai mult se aruncă produsele agricole”, a explicat Igor Belei, directorul Misiunii Sociale Diaconia, care gestionează Banca de Alimente din Moldova. Pe parcursul perioadei aprilie 2020 – august 2021, instituţia a recuperat de la magazine peste 200 mii kilograme de produse pe care le-au donat persoanelor nevoiaşe.

Republica Moldova, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, care cuprinde 17 obiective generale, inclusiv reducerea sărăciei şi a foamei. Mecanismul de prevenire a risipei alimentare poate contribui într-o mare măsură la realizarea acestor obiective.