Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, informaţiile apărute în presă despre secarea Nistrului din cauza CHE, sunt neîntemeiate ştiinţific.

„Măsurătorile recente efectuate pe Nistru indică o situaţie normală a regimului hidrologic de cca 120-130 m3/s (indicatorul minim necesar fiind de 100 m3/s). Nivelul apei la staţia de pompare a apei de la Coşerniţa se menţine stabil mai sus sau egal faţă de nivelul minim necesar pentru exploatare. Unele mass-media au vorbit despre un debit de 250000 m3/s până la construcţia CHE – o cifră absolut fantastică - debite pe care nu le are nici Dunărea. De aici putem deduce incompetenţa surselor şi/sau intenţiile mass-media care au prezentat astfel de cifre.

Bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetaţie şi insulele submerse despre care se vorbeşte în mod special în presă sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârşitul verii - începutul toamnei. Acest proces este determinat de nivelul scăzut al precipitaţiilor în perioadele aride ale anului în zonele montane şi premontane din Ucraina. Odată cu scăderea nivelurilor şi debitelor de apă în Nistru şi Prut, scade şi capacitatea de transport a râului. În acest mod, se formează bancurile de mâl, care ulterior se transformă în insule submerse şi insule acoperite cu vegetaţie. Acestea sunt şi mai evidente la confluenţa Nistrului cu râul Răut (sectorul aval de barajul Dubăsari) – aici inclusiv se revarsă în Nistru aluviunile Răutului.

Subiectul tratativelor cu partea Ucraineană ţine în special de impactul CHE Nistrean în cazul în care se va creşte capacitatea lui cu încă 3 turbine. Nu există niciun studiu de impact asupra mediului, după cum prevăd procedurile stipulate în Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, cunoscută sub denumirea de Convenţia Espoo. La ultima şedinţă a Comisiei Nistrene, Partea moldavă a solicitat efectuarea unui astfel de studiu. De asemenea, preşedinţii ambelor state au agreat, în urma întrunirii de la Kiev, de la începutul anului, să fie adresată o scrisoare Comisiei Uniunii Europene prin care va solicita asistenţă în acest sens. Deocamdată, acest proces este la etapa de dialog”, susţine Ministerul Mediului.

Potrivit instituţiei, unele mass-media afirmă că la momentul de faţă suntem în plină desfăşurare a unui război ecologic.

„Considerăm că este o afirmaţie exagerată şi speculativă, care are drept scop escaladarea unui conflict şi nu identificarea unor soluţii la o situaţie complexă. Partea Ucraineană, utilizează la fel ca şi Republica Moldova resursele fluviului, iar un eventual impact al activităţilor CHE ar afecta mediul şi economia ambelor state. Dialogul între RM şi Ucraina reprezintă în primul rând, o activitate comună de gestionare raţională a apei pe Nistru. Este un proces de durată, complicat şi normal de stabilire a unui numitor comun în vederea utilizării resurselor naturale, amplasate pe teritoriul a două şi mai multe state. În experienţa internaţională au existat astfel de tratative care au durat şi zeci de ani. Un acord însă, care să reglementeze funcţionarea CHN Nistrean din perspectiva protecţiei fluviului Nistru şi asigurării cu apă de calitate şi în cantitate suficientă pentru utilizatorii de apă din aval din ambele state, este şi în interesul RM, şi al Ucrainei în aceeaşi măsură. Orice situaţie trebuie depăşită, în primul rând prin dialog”, menţionează instituţia.