ACTUALITATE

Preţurile la mâncare în Estul Europei au explodat. Ce soluţii caută guvernele pentru a rezolva criza

post-img

Guvernele din Europa Centrală şi de Est se străduiesc să prevină furia cetăţenilor din cauza creşterii vertiginoase a preţurilor la alimente. În timp ce mulţi dintre cetăţenii din Serbia, Macedonia de Nord, Polonia, Ungaria şi România se chinuie să-şi permită alimente de bază, unii politicieni au propus soluţii pe care criticii le aseamănă cu politicile din epoca comunistă, scrie Politico Europe.

Inflaţia a făcut ca costurile produselor de bază să crească în toată Europa şi nu numai, dar problema este deosebit de gravă în Europa Centrală şi de Est, unde salariile sunt în general mai mici decât în ​​Vest. 

În noiembrie, cea mai recentă lună pentru date comparabile, preţul mediu pentru alimente şi băuturi nealcoolice în UE a crescut cu 2,9% faţă de anul precedent, potrivit Eurostat. În multe ţări din această zonă, creşterea a fost de aproximativ două ori mai mare decât această rată – 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România şi 6,8% în Bulgaria. 

Aceste creşteri vin într-un moment critic pentru unii lideri politici din regiune, cum este premierul ungar Viktor Orban, care caută realegerea în luna aprilie şi duce o luptă politică grea cu o opoziţie unită şi dornică să-l înlăture.

Liderii naţionali din Europa Centrală şi de Est au în vedere acum să adopte sau deja au impus noi reglementări pentru combaterea fenomenului scumpirii alimentelor, inclusiv apelând la controlul preţurilor. Viktor Orban a anunţat miercurea trecută că preţurile zahărului, făinii, laptelui, uleiului de gătit, cărnii de porc şi a pieptului de pui vor fi reduse la nivelurile lunii octombrie, o mişcare despre care a spus că va ajuta la protejarea familiilor maghiare.

„Ungaria trebuie să continue să meargă înainte, nu înapoi”, a precizat liderul de la Budapesta. 

Candidatul opoziţiei maghiare la alegerile din aprilie, Péter Márki-Zay, a criticat imediat anunţul premierului maghiar Viktor Orbán privind controlul preţurilor, spunând că măsura reprezintă prea puţin prea târziu pentru a ameliora criza şi precizând că economia Ungariei se află într-o „stare critică”.

La rândul lor, ţări precum Serbia şi Macedonia de Nord, care doresc să adere la UE, au îngheţat deja temporar preţurile la produse precum pâinea, zahărul şi uleiul de floarea soarelui.

Există însă voci care consideră că astfel de soluţii sunt extreme şi din altă epocă. În Polonia, un deputat din partea partidului de guvernământ PiS a stârnit recent scandal în rândul politicienilor de opoziţie pentru că a sugerat că guvernul de la Varşovia ar trebui să reglementeze preţurile la produse de bază precum pâinea, zahărul şi făina. Criticii au spus că această măsură a fost luată ultima dată în timpul epocii comuniste.

Ulterior, guvernul s-a distanţat de opinia deputatului polonez Kazimierz Smolinski, care a insistat că măsura propusă reprezintă o „idee originală”. De asemenea, opoziţia poloneză s-a folosit de răspunsul guvernului la preţurile ridicate ale alimentelor, adoptând un nou slogan „PiS = costuri ridicate”. 

În România, secretarul de stat pentru Agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut că guvernul „are în vedere intervenţii”, dar a spus că „intervenirea pe o piaţă liberă este destul de dificilă”.

Deşi criza se accentuează, liderii naţionali sunt limitati în ceea ce priveşte pârghiile pe care le pot folosi pentru a combate inflaţia preţurilor alimentelor, având în vedere complexitatea factorilor, de la starea vremii până la complicaţiile lanţului global de aprovizionare. Totodată, experţii prevăd că lucrurile s-ar putea înrăutăţi în lunile următoare.

Cât cheltuie ţările din Europa Centrală şi de Est pe alimente

Inflaţia globală a preţurilor alimentelor loveşte în mod deosebit ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru că în timp ce costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat, oamenii de acolo cheltuie o proporţie mai mare din salariile lor pe alimente: mai mult de 16% în Polonia şi Ungaria, 19% în Bulgaria şi 25,1% în România. De altfel, dintre europeni, românii sunt cei care cheltuie cel mai mult din salariu pe alimente. 

„Creşterea preţului alimentelor are un impact mai mare în România, unde venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în alte ţări europene”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank România. Acesta subliniază că impactul este mai puternic în România, deoarece consumatorul mediu din ţara noastră alocă mai mult din venitul său pentru a-şi umple coşul de cumpărături la magazin.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU a raportat că preţurile la alimente la nivel mondial au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10 de ani în 2021, fapt care a fost atribuit cererii crescute şi unei oferte limitate de anumite produse, adesea cauzate de boli ale animalelor cum ar fi pesta porcină africană în rândul porcilor sau gripa aviară. O altă cauză a acestui nivel ridicatl preţurilor la alimente a fost reprezentată de condiţiile meteorologice extreme din marile ţări producătoare, dar şi de o lipsă a forţei de muncă accentuată de pandemie.

În Europa Centrală şi de Est, „în general mâncarea este mai ieftină, aşa că dacă materiile prime cresc, atunci automat creşterea procentuală va fi mai mare în această regiune”, a declarat Jakub Olipra, economist senior la filiala poloneză a băncii Crédit Agricole.

Criza energetică din Europa a înrăutăţit situaţia. În urma faptului că preţul gazului a crescut, fermierii au fost afectaţi, pentru că gazele naturale reprezintă un ingredient major în îngrăşămintele pe bază de azot pe care le utilizează.

Companiile de prelucrare a alimentelor au trebuit, de asemenea, să se confrunte cu costuri mai mari ale energiei, transferându-le adesea consumatorilor.

„Să analizăm preţul pâinii, de exemplu. Preţul gazului şi preţul grâului sunt ambii factori care afectează în mod direct cât va costa o pâine. Este imposibil să nu vedem o creştere a preţurilor alimentelor odată ce costurile la energie cresc”, a explicat Ionuţ Dumitru de la Raiffeisen Bank.

Vojtech Bily, un purtător de cuvânt al Ministerului ceh al Agriculturii, a prezis că vor avea loc creşteri mai mari de preţuri în acest an sau anul viitor, deoarece „unele companii alimentare au contracte pe termen lung pentru achiziţionarea de energie”.

„Chiar şi ce mai proastă pâine, pe care o cumpăr doar pentru a hrăni porumbeii, este mai scumpă acum”, a declarat Camelia Antonescu, o femeie care lucrează în echipa de întreţinere a unui spital privat din Bucureşti. „Te uiţi la coşul tău şi este aproape gol. Te uiţi la un bon şi nu înţelegi pe ce s-au dus banii tăi”, a declarat femeia. Dintre europeni, românii sunt cei care cheltuie cel mai mult din salariu pe alimente. Foto: Profimedia Images

Soluţii de criză

Pentru a aborda problemele complexe care determină inflaţia preţurilor la alimente, ţări precum Polonia, România şi Republica Cehă au căutat să reducă cotele de TVA pentru electricitate şi gaze, ceea ce ar putea conduce indirect la scăderea preţurilor. 

De asemenea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki doreşte să elimine taxele TVA pentru produsele alimentare şi îngrăşămintele folosite în agricultură. 

Miniştrii de finanţe din UE au decis luna trecută că, în anumite condiţii, guvernele ar trebui să poată reduce taxa pe alimente la zero, iar Morawiecki solicită acum aprobarea de la Bruxelles pentru a implementa această măsură înainte de a intra oficial în vigoare.

Morawiecki a anunţat o serie de alte măsuri la sfârşitul anului trecut pentru a ajuta oamenii să facă faţă situaţiei în care alimentele au devenit mai scumpe, inclusiv plăţi care vor fi distribuite în acest an familiilor cu venituri mici, între 88 de euro şi 317 euro, în funcţie de mărimea gospodăriei şi de salarii.