La 17 ani a fost respinsă de la Şcoala de Pilotaj în urma unei erori medicale, iar la 83 de ani, când credea că va avea o bătrâneţe liniştită, a fost executată silit, pierzându-şi casa.

Fiică de militar de carieră în Jandarmerie a fost mereu o luptătoare. A copilărit în Bucureşti şi a supravieţuit bombardamentului din 1944. Povestea sa de viaţă poate fi oricând transformată în film de lung metraj.

”Suntem onoraţi că putem să o sărbatorim pe doamna Florica Ioniţă, un simbol de curaj şi rezilienţă pentru fiecare bucureştean! La ceas aniversar vrem să îi oferim o zi specială în care să simtă aprecierea şi sprijinul nostru. Eu, impreună cu echipa Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti, vrem să oferim vârstnicilor bucurie şi recunoaştere pentru o viaţă de excepţie”, a declarat Alexandra Dobre, Director General CSMB.

Echipa Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti are onoarea şi bucuria de a o sărbători alături de invitaţi de seamă.

 

Au confirmat prezenţa General-locotenent(r) Dumitru Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române, membru eminent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, cea mai înaltă distincţie acordată astronauţilor, membru de onoare al Academiei Americano-Române pentru Arte şi Ştiinţe (SUA), Gheorghe Rotaru, directorul Aeroclubului României, Comandor(Rtr) Alexandru Popa, preşedinte ARPIA Bucureşti Otopeni (Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii), fost comandant al Unităţii Speciale de Aviaţie a Ministerului Afacerilor Interne, Comandor (Rtr) Radu Ioan, fost pilot, Vicepreşdinte ARPIA Bucureşti Otopeni, economist Radu Matejezu, trezorier ARPIA Bucureşti Otopeni, Comandor (Rtr) Gheorghe Mateescu, Preşedinte Asociaţia Paraşutiştilor din România, Comandor (Rtr) Ovidiu Maria, preşedinte ARPIA, filiala Feteşti, dar şi Comandor (Rtr) Mircea Constantinescu, Comandor(Rtr) Constantin Ilie şi Comandor (Rtr) Ion Voicu, foşti piloţi, prieteni şi colegi ai distinsei doamne.

Vor participa şi reprezentanţi ai Statului Major al Forţelor Aeriene (SMFA).

Povestea de viaţă a Floricăi Ioniţă

S-a născut pe 15 iulie 1930 la Cotmeana, în judeţul Argeş, s-a mutat împreună cu părinţii şi sora sa, viitoare stewardesă, în Cadrilater, mai întâi la Bazargic, apoi la Kaliakra şi apoi la Bucureşti.

Într-o dimineaţă, în autobuzul care o ducea la şcoală, a văzut o fată îmbrăcată în uniformă de aviaţie şi, din acel moment a ştiut ce vrea să facă în viaţă.

Fiică şi soţie de militari de carieră, s-a înscris în 1948 la Şcoala de Pilotaj pentru avioane cu motor, a absolvit cursurile teoretice cu instructorul Dumitru Domnişan care spunea că este o ”a doua Smaranda Brăescu”, dar nu a fost admisă la zbor. Tensiunea arterială a Floricăi era prea mică pentru vârsta ei, 17 ani, şi pentru o aşa meserie.

A fost de fapt un imens ghinion: s-a dovedit că medicul avea tensiometrul stricat, dar era prea târziu.

Nu s-a lăsat şi s-a înscris la Şcoala de Paraşutism Sportiv, pe care a absolvit-o în 1950 ca şefă de promoţie. Fusese descoperită de celebrul instructor Nicolae Pangică.

În acelaşi an, Florica şi-a luat şi brevetul de pilot de planor la Iaşi şi toate categoriile aferente, iar doi ani mai târziu devenea instructor de zbor.

A absolvit Şcoala de Zbor cu Motor, obţinând brevetul în 1951.

În 1952, a revenit la Bucureşti şi a fost admisă la Şcoala de Instructor de Zbor de la Giuleşti, reuşind apoi să se angajeze în serviciul de trafic al aviaţiei sportive pe Aerodromul Chitila-Giuleşti ”Romeo Popescu”.

Cinci ani mai târziu, după ce a reuşit să execute întreaga gamă de acrobaţie aeriene în simplă comandă, Florica Ioniţă a participat în premieră la un miting de aviaţie, la Constanţa, la manşa unui ZLIN-22, într-o formaţie exclusiv feminină, cu piloţii Florica Bănciulescu-Sloneţchi şi Elisabeta Simu.

 

În acelaşi an a executat singură un raid cu multe schimbări cap-compas pe ruta Bucureşti-Bilciu-Bucureşti-Mizil-Râmnicu Sărat-Buzău-Mizil-Ploieşti-Titu-Bolintin-Bucureşti. Această performanţă i-a asigurat locul mult visat, acela de a se număra printre aviatoarele României.

În februarie 1957, Florica Ioniţă a mai realizat o performanţă: a zburat cu un avion la care, în locul roţilor de la trenul de aterizare s-au montat schiuri! Antrenamentul cu schiuri era foarte important pentru ca piloţii să se poată orienta de sus şi pe timp de iarnă şi să înveţe să aterizeze pe solul cu zăpadă şi gheaţă.

Toate performanţele şi rezultatele obţinute (în doi ani a devenit posesoare a brevetelor de paraşutist, planorist şi pilot de avion), determinarea, pasiunea, inteligenţa aveau să o recomande pentru un post-cheie până atunci rezervat doar bărbaţilor: controlor de trafic aerian. Aşa a putut să fie mereu lângă avioanele ei dragi şi să se dedice pasiunii de-o viaţă.