Finalizarea înregistrării prealabile afectată de neglijarea înregistrărilor de după 11 septembrie 2020

La 16 septembrie 2020 s-a finalizat înregistrarea prealabilă a alegătorilor pentru votarea în secţiile ce vor fi deschise peste hotare şi în regiunea transnistreană. Numărul total al înregistrărilor (2018-2020) la finalizarea procedurii a fost de 60 035, dintre care în contextul alegerilor prezidenţiale – 35 910. Cele mai multe solicitări de înregistrare prealabilă, pe parcursul anului 2020, au vizat: Italia – 12 067, Marea Britanie – 9 478, Germania – 6 423 şi Federaţia Rusă – 6 202.

Cu referire la numărul de 202 SV propuse de CEC pentru a fi constituite peste hotare, Promo-LEX tratează cu suspiciune iniţiativa autorităţii de a majora numărul acestora, comparativ cu 150 SV planificate conform bugetului CEC, pe motiv că CEC deja deţinea informaţii preliminare privind eventualul refuz al unor state de a deschide secţii în afara locaţiilor misiunilor diplomatice.

Potrivit normei legale acesta este unul din cele trei criterii în baza cărora urmează să se constituie secţiile de votare. Totuşi, CEC încă la data de 11 septembrie 2020, cu cinci zile până la expirarea termenelor prevăzuţi pentru înregistrare, a expediat propunerile privind organizarea secţiilor peste hotare către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În pofida prevederilor legale în materie de transparenţă decizională precum şi a apelurilor repetate a Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, consultarea publică a propunerilor CEC aşa şi nu a fost iniţiată de instituţie. Adoptarea deciziei privind constituirea secţiilor de votare înainte de expirarea termenului legal şi fără a ţine cont de toate înregistrările prealabile poate duce la pierderea încrederii publicului faţă de acest procedeu, dar şi trezi suspiciuni de politizare a deciziei.

Inegalitate de şanse pentru concurenţii electorali

În opinia Promo-LEX, cadrul legal existent nu conţine prevederi precise şi suficiente care ar asigura egalitatea de şanse pentru toţi concurenţii la scrutinul prezidenţial, în special în condiţiile participării şi a Preşedintelui actual.

Contrar interpretărilor neîntemeiate şi excesive ale CEC, Promo-LEX consideră că calitatea de concurent electoral o au şi partidele politice şi blocurile electorale care au desemnat candidaţi în alegerile prezidenţiale. De asemenea, suntem de părere că, în lipsa prevederilor legale exprese, partidele politice în calitate de persoane juridice, pot transfera pe contul „Fond electoral”  mijloace financiare în limita a 12 salarii medii pe economie pentru anul 2020. Considerăm că interpretările la acelaşi capitol utilizate de CEC la scrutinele precedente, prin care au fost acceptate donaţii din partea partidelor peste plafonul maxim stabilit pentru persoanele juridice, ar putea să fie aplicată în mod corespunzător şi alegerilor prezidenţiale, altfel ridică suspiciuni de inconsecvenţă din partea instituţiei. Contextual,  reiterăm necesitatea reglementării stricte, lipsită de interpretări, a statutului partidului politic, în contextul aspectelor ce ţin de finanţarea concurentului electoral desemnat de partid.

Candidaţi independenţi susţinuţi de partide politice

Până la momentul publicării raportului au fost desemnaţi 13 candidaţi, dintre care doi  au fost înregistraţi: Renato Usatîi (PN) şi Andrei Năstase (PPPDA).

Promo-LEX subliniază că în cazul a cel puţin doi candidaţi independenţi desemnaţi, Igor Dodon şi Alexandr Kalinin, observatorii au raportat activităţi cu suportul partidelor politice.

Asumarea meritelor pentru activităţi efectuate pe bani publici

Potrivit Observatorilor Promo-LEX, grupurile de iniţiativă(GI) au desfăşurat, în această perioadă, cel puţin 158 de activităţi în scopul colectării semnăturilor.

De către observatori au fost raportate cel puţin 8 cazuri considerate a fi asumarea meritelor pentru activităţi efectuate pe bani publici. Dintre acestea, în patru cazuri este vorba de PSRM, iar în celelalte patru – de PPŞ.

Observatorii au constatat, de asemenea, două cazuri în care a fost utilizată imaginea persoanelor oficiale străine, cu referire la candidaţii desemnaţi Maia Sandu (PAS) şi Igor Dodon (CI).

Rezultatele observării indică şi asupra riscului de utilizare a resurselor administrative de către şeful statului, care este şi candidat în alegeri.

Cheltuieli neraportate în valoare de cel puţin 735 021 de lei pentru colectarea semnăturilor

În perioada 2 – 11 septembrie 2020, volumul veniturilor şi cheltuielilor declarate la CEC de către GI înregistrate  este de 1 341 255 lei. Principala sursă de finanţare a acestora au fost donaţiile în mărfuri şi servicii (75%).

Potrivit observării Promo–LEX, nici un GI nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături. Mai mult, 9 GI au omis reflectarea completă a tuturor cheltuielilor efectuate în această perioadă, în cuantum de cel puţin 735 021 lei. Printre cele 9 GI care au raportat cheltuieli mai mici decât estimările MO Promo-LEX se numără: GI Violeta Ivanov (PPŞ) – 261 758 lei, GI Andrei Năstase (PPPDA) – 172 196 lei, GI Igor Dodon (CI) – 168 819 lei, GI Renato Usatîi (PN)- 52 123 lei, GI Octavian Ţîcu (PUN)- 34 266 lei, GI Maia Sandu (PAS)-18 978 lei, GI Andrian Candu (PRO-MOLDOVA)-14 269 lei, GI Tudor Deliu (PLDM)- 7 499 lei, GI Dorin Chirtoacă (BE UNIREA)- 5 113 lei.

Contestaţii şi sesizări

În perioada de referinţă la Curtea de Apel Chişinău au fost depuse cel puţin două contestaţii în materie electorală împotriva hotărârilor CEC. Cinci sesizări şi petiţii au fost depuse la CEC, dintre care trei de către un partid/bloc electoral şi două din partea unui cetăţean. Tematica sesizărilor a inclus: colectarea semnăturilor pe timp de pandemie; pretinse acţiuni de utilizare a resurselor administrative (2); desfăşurarea agitaţiei electorale contrar prevederilor legale şi distribuire a materialelor de publicitate electorală fără date.

Potrivit informaţiilor publicate, trei din cinci sesizări au fost soluţionate sau a fost comunicat un răspuns. În privinţa altor două sesizări, constatăm tergiversarea soluţionării acestora, nefiind publicată vreo decizie în termen de cel puţin şase zile.

Asigurarea unui proces electoral transparent şi corect de către APL afectată de carenţe

Potrivit observatorilor, doar 41% din 103 APL vizitate au aprobat decizia privind afişajul electoral şi doar 39% – decizia privind oferirea spaţiilor destinate întâlnirilor cu alegătorii.

 

Campanie electorală cu cazuri de incitare la ură şi discriminare

În baza informaţiilor raportate de către monitori, au fost identificate cel puţin două cazuri în care concurenţii electorali au generat mesaje discriminatorii sau alte forme de intoleranţă în spaţiul public. În toate aceste cazuri este vorba despre Renato Usatîi (PN).

De asemenea, au fost raportate cel puţin 9 cazuri în care candidaţii desemnaţi au fost afectaţi de discursul de ură sau instigare la discriminare. Astfel, în 4 cazuri a fost vizat Igor Dodon (CI), în 3 cazuri a fost vizată Maia Sandu (PAS) şi într-un caz au fost vizaţi Andrei Năstase (PPPDA) şi Renato Usatîi (PN).

Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură şi instigare la discriminare au fost: dizabilitate, sex/gen, sănătate, vârsta, activitatea profesională şi apartenenţa politică.