În data de 17 septembrie 2019, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a făcut publice două hotărâri în care au recunoscut Republica Moldova şi Federaţia Rusă vinovate de violarea dreptului de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumane, precum şi dreptului la libertate şi siguranţă.
Aceste cazuri ridică spre dezbatere problema colaborării între organele de drept constituţionale şi reprezentanţii organelor secesioniste care nu au nici un drept să examineze cauze şi să aplice pedepse penale. Anterior Curtea a constatat această problemă în cauza Braga c. Moldovei şi Federaţiei Ruse, nr. 76957/01. Recent autorităţile constituţionale au asistat la arestarea unui funcţionar din regiunea transnistreană care la fel a fost transmis administraţiei secesioniste.
În cauza Negruţă contra Republicii Moldova şi Rusia, reclamantul a fost reţinut la 14 iunie 2011 în or. Rezina de către CCCEC, apoi a fost transmis aşa numiţilor reprezentanţi ai organelor de miliţie din regiunea transnistreană într-un caz penal pornit de către aceştia. Reclamantul a fost pus sub acuzare şi condamnat de către aşa numitele organe de urmărire penală din regiune. Reclamantul a fost transferat în închisoarea nr. 1 din Hlinaia, unde a fost deţinut în condiţii inumane şi degradante de detenţie. Acesta a fost eliberat din locurile de detenţie la 27.10.2014. Curtea a ajuns la concluzia că autorităţile de la Chişinău, care trebuiau să controleze situaţia la momentul arestării reclamantului, nu au împiedicat reţinerea sa de către aşa numitele autorităţi ale ”RMN”, care ulterior l-au condamnat şi plasat în condiţii inumane şi degradante. Curtea a constatat violarea art. art. 3, 5 par. 1, 13 a Convenţiei de către ambele state – Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Totodată a constatat violarea art. 1 Protocol adiţional la Convenţie, ca urmare a ”confiscării” mijlocului de transport ce aparţinea reclamantului de către aşa numitele instanţe de judecată.
Curtea a dispus încasarea sumei de 15000 Euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 5600 din contul Republicii Moldova şi 9400 din contul Federaţiei Ruse, precum şi a sumelor pentru reprezentare în mărime de 1900 Euro, dintre care 700 Euro din contul Republicii Moldova şi 1200 Euro din contul Federaţiei Ruse.
În cauza Filin vs Republica Moldova şi Rusia, reclamantul a fost reţinut în apartamentul său din mun. Chişinău, unde locuia la 25.03.2009. Potrivit reclamantului reţinerea a fost efectuată de către persoane care s-au prezentat de la Inspectoratul de poliţie Ciocana, dar care nu au prezentat nici un document confirmativ în acest sens. Peste jumătate de oră de la reţinere reclamantul a sunat soţia şi i-a comunicat că se află în arestul miliţiei din or. Dubăsari, controlat de administraţia secesionistă. La 21.10.2009 reclamantul a fost condamnat de către ”judecătoria r. Dubăsari” la 8 ani privaţiune de libertate, acesta a fost eliberat la 17.03.2015. Reclamantul la fel a fost deţinut în închisoare din or. Hlinaia în condiţii inumane şi degradante. În cauza Filin, Curtea a apreciat că nu poate fi constatat cu certitudine faptul că reclamantul a fost arestat de către angajaţii poliţiei, însă este în afara oricărui dubiu că reclamantul a ajuns în arestul aşa numitelor organe de miliţie din regiune. Curtea a menţionat că nu a primit nici un răspuns univoc de la Guvernul RM, cu privire la modalitatea prin care angajaţii miliţiei transnistrene au putut traversa mai multe posturi de control. Prin urmare, Curtea a constatat că Guvernul nu a depus suficient efort pentru a împiedica transferul reclamantului în locurile de detenţie din regiune. Curtea a constatat violarea art. art. 3, 5 par. 1, 13 a Convenţiei de către ambele state – Republica Moldova şi Federaţia Rusă.
Curtea a dispus încasarea sumei de 20000 Euro în calitate de prejudicii morale, dintre care 8000 din contul Republicii Moldova şi 12000 din contul Federaţiei Ruse, precum şi a sumelor pentru reprezentare în mărime de 2000 Euro, dintre care 800 Euro din contul Republicii Moldova şi 1200 Euro din contul Federaţiei Ruse.
