Incendiul de la Filarmonica din Chişinău a produs pagube uriaşe patrimoniului cultural al Republicii Moldova. Mii de partituri muzicale de o valoare inestimabilă au fost distruse de flăcări. O parte dintre documentele afectate de foc au fost depozitate la Biblioteca Naţională din Chişinău şi se va încerca restaurarea. Procedura nu este deloc simplă şi necesită mulţi ani de muncă.
Aceasta este una dintre încăperile de la Biblioteca Naţională, unde se păstrează miile de partituri ce au fost distruse în urma incendiului de la Filarmonica Naţională. Printre acestea se numără şi compoziţii ale maeştrilor Eugen Doga sau Eugen Coca, dar şi ale altor artişti cu renume internaţional.
ALIONA MUNTEAN, director adjunct, Biblioteca Naţională, Chişinău: „Evident că nu am putut tot să restabilim. În prima etapă partiturile au fost întinse foaie cu foaie ca să se usuce. După etapa de uscare am început să lucrăm cu conţinuturile. Evident că starea fizică a lor nu mai poate fi restabilită. Nu cred că vreun compozitor sau dirijor va putea lucra cu această partitură, dar urmează următoare etapă care ţine de digitizarea acestor documente şi forma digitală va putea fi folosită de toţi. Evident că vom lăsa şi ceva pentru istorie, vom păstra.”
Pagube mari şi ireparabile sunt la biblioteca orchestrei simfonice, care a fost distrusă în proporţie de 70%.
SVETLANA BIVOL, director, Filarmonica Naţională: „Cel mai tare a suferit, biblioteca orchestrei simfonice,care de fapt s-a adunat timp de 90 de ani. Din 1930, tot se adunau partituri foarte importante şi preţioase.”
Experţii de la Biblioteca Naţională spune că majoritatea notelor, partiturilor şi cărţilor muzicale care au fost afectate de foc vor fi scanate. Doar lucrările mai vechi şi de preţ vor fi restaurate. Restaurarea unei singure cărţi poate dura şi un an.
ALIONA MUNTEAN, director adjunct, Biblioteca Naţională: „Sânt cărţi farte puţine dar care au autograful compozitorilor, avem o carte din 1949 cu autograful lui Ştefan Neaga. Sau o carte editată la Leipzig în 1869, sau alte rarităţi bibliofile, care nu pot fi restabilite. Numai în aşa caz va fi vorba de o restaurare. Restaurarea este o procedură minuţioasă, îndelungată, constisitoare.”
SVETLANA BIVOL, director, Filarmonica Naţională: „Câte ceva o să recuperăm din ceea ce este. Şi la Uniunea Compozitorilor, şi la biblioteca Academia de Muzică şi Arte Plastice, şi la Biblioteca Naţională în secţia muzică, căci există şi acolo un tezaur important. Plus la toate orechestrele din România care s-au oferit să ne ajute cu partituri.”
Clădirea a ars dar Filarmonica îşi continuă activitatea. Ansamblul Concertino face repetiţiie la sediul Direcţiei de Cultură, iar Capela Corală Academică DOINA, Orchestra Simfonică şi Orchestra Folclor fac repetiţii la Palatul Republicii din Chişinău.
PETRE NEAMŢU, dirijor, Orchestra Folclor: „Un artist nu poate fără scenă, din păcate a ars Filarmonica, dar noi sântem la Palatul Republicii, o să avem spectacole şi prin ţară undeva.”
SILVIA GONCER, artist, director Orchestra Folclor: „În pofida tuturor faptelor ce s-au întâmplat mai triste, arta nu moare. Arta trăieşte, omul a creat oricând şi când a fost război şi când a fost pandemie.”
Filarmonica Naţională Serghei Lunchevici a fost distrusă în urma unui incendiu produs pe 24 septembrie. Pentru reconstrucţia clădirii, au fost deschise mai multe conturi pentru donaţii.
ALIONA MUNTEAN, director adjunct, Biblioteca Naţională, Chişinău: „Evident că nu am putut tot să restabilim. În prima etapă partiturile au fost întinse foaie cu foaie ca să se usuce. După etapa de uscare am început să lucrăm cu conţinuturile. Evident că starea fizică a lor nu mai poate fi restabilită. Nu cred că vreun compozitor sau dirijor va putea lucra cu această partitură, dar urmează următoare etapă care ţine de digitizarea acestor documente şi forma digitală va putea fi folosită de toţi. Evident că vom lăsa şi ceva pentru istorie, vom păstra.”
Pagube mari şi ireparabile sunt la biblioteca orchestrei simfonice, care a fost distrusă în proporţie de 70%.
SVETLANA BIVOL, director, Filarmonica Naţională: „Cel mai tare a suferit, biblioteca orchestrei simfonice,care de fapt s-a adunat timp de 90 de ani. Din 1930, tot se adunau partituri foarte importante şi preţioase.”
Experţii de la Biblioteca Naţională spune că majoritatea notelor, partiturilor şi cărţilor muzicale care au fost afectate de foc vor fi scanate. Doar lucrările mai vechi şi de preţ vor fi restaurate. Restaurarea unei singure cărţi poate dura şi un an.
ALIONA MUNTEAN, director adjunct, Biblioteca Naţională: „Sânt cărţi farte puţine dar care au autograful compozitorilor, avem o carte din 1949 cu autograful lui Ştefan Neaga. Sau o carte editată la Leipzig în 1869, sau alte rarităţi bibliofile, care nu pot fi restabilite. Numai în aşa caz va fi vorba de o restaurare. Restaurarea este o procedură minuţioasă, îndelungată, constisitoare.”
SVETLANA BIVOL, director, Filarmonica Naţională: „Câte ceva o să recuperăm din ceea ce este. Şi la Uniunea Compozitorilor, şi la biblioteca Academia de Muzică şi Arte Plastice, şi la Biblioteca Naţională în secţia muzică, căci există şi acolo un tezaur important. Plus la toate orechestrele din România care s-au oferit să ne ajute cu partituri.”
Clădirea a ars dar Filarmonica îşi continuă activitatea. Ansamblul Concertino face repetiţiie la sediul Direcţiei de Cultură, iar Capela Corală Academică DOINA, Orchestra Simfonică şi Orchestra Folclor fac repetiţii la Palatul Republicii din Chişinău.
PETRE NEAMŢU, dirijor, Orchestra Folclor: „Un artist nu poate fără scenă, din păcate a ars Filarmonica, dar noi sântem la Palatul Republicii, o să avem spectacole şi prin ţară undeva.”
SILVIA GONCER, artist, director Orchestra Folclor: „În pofida tuturor faptelor ce s-au întâmplat mai triste, arta nu moare. Arta trăieşte, omul a creat oricând şi când a fost război şi când a fost pandemie.”
Filarmonica Naţională Serghei Lunchevici a fost distrusă în urma unui incendiu produs pe 24 septembrie. Pentru reconstrucţia clădirii, au fost deschise mai multe conturi pentru donaţii.
