Acum trei ani, România a trăit trei zile de doliu naţional. Mii de români au îngenunchiat în faţa sicriului. Sala tronului s-a umplut de capete încoronate ca în vremurile României Mari. Mii de oameni au ieşit în Piaţa Palatului Regal şi au scandat minute întregi, ca la Revoluţie. La Bucureşti, în aşteptarea sosirii în ţară a Regelui Mihai, oamenii au transformat gardul Palatului Regal într-un altar de flori, lumânări şi mesaje de iubire. Este palatul la care românii veneau cu miile să îşi arate preţuirea şi când era pe tron. Venirea în ţară a provocat o emoţie şi mai mare. Cortegiul a fost condus de românii care s-au aşezat cu miile pe ultimul drum al regelui. Oamenii au aruncat cu flori şi au aplaudat. Unii au stat ore întregi, în frig, de-a lungul căii ferate de la Bucureşti la Curtea de Argeş, să vadă Trenul Regal care l-a dus pe rege la necropolă. 

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena. Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. După decesul Regelui Ferdinand din 1927 şi ca urmare a faptului că Principele Carol a renunţat la statutul de Principe Moştenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regenţă. În 1930, Principele Carol a revenit în ţară şi a preluat tronul. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareşalului Antonescu, trecerea României alături de aliaţii săi tradiţionali, fapt care se pare că a scurtat războiul şi a cruţat multe vieţi. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorităţii comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în ţară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana. Aceasta a creat panică în rândul autorităţilor comuniste şi, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au ameninţat pe Suveran cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai şi Regina-mamă Elena au părăsit România. După Revoluţie, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoţit de mai mulţi membri ai familiei regale, soseşte pe aeroportul Otopeni din Bucureşti, însă  au fost obligaţi de autorităţi să părăsească ţara.

În anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în ţară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paşti, Regele fiind întâmpinat de populaţie cu o simpatie deosebită – în Bucureşti peste un milion de persoane ieşind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul preşedintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 1997, preşedintele Emil Constantinescu i-a reactivat regelui Mihai cetăţenia română şi l-a invitat în ţară.  Regele şi Regina s-au mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană, consolidarea statului de drept şi a democraţiei interne.

În 2006, Regele Mihai a vizitat R. Moldova şi a participat la sfinţirea Cimitirului Românesc de Onoare de la Ţiganca.

Regele Mihai s-a stins din viaţă în data de 5 decembrie 2017, la reşedinţa sa din Elveţia, şi a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş. Regele Mihai a rămas viu în inimile tuturor românilor.

Regele Mihai I al României, una dintre cele mai importante personalităţi ale istoriei