ACTUALITATE

VIDEO. INTERVIU. Europarlamentarul Eugen Tomac, despre dreptul de muncă a basarabenilor în UE, autostrada unirii şi taxele pentru cetăţenie

post-img

După obţinerea unui mandat în Parlamentul European, Eugen Tomac, îşi propune să facă mai multe demersuri şi acţiuni în vederea susţinerii cetăţenilor Republicii Moldova. Printre priorităţile acestuia vor fi: apărarea drepturile românilor din Transnistria, obţinerea dreptului de a munci în UE pentru cetăţenii din R. Moldova şi prezentarea realităţi de la Chişinău în forul european, despre toate acestea, dar şi cum vede europarlamentarul situaţia politică de la Chişinău, aflaţi din interviul acordat pentru TVR MOLDOVA.



TVR MOLDOVA - Domnule Tomac, Partidul Mişcarea Populară a obţinut aici în R. Moldova la alegerile europarlamentare 29% din voturi, cetăţenii români de aici au aşteptări din partea dvs, recent aţi anunţat că doriţi să luptaţi pentru drepturile românilor din Transnistria. Ce alte lucruri vă propuneţi să faceţi pentru românii din Basarabia pe parcursul mandatului?
 
Eugen Tomac – Eu le sunt recunoscător tuturor celor care ne-au votat şi ne-au acordat din nou încrederea. Relaţia mea cu cetăţenii români din Republica Moldova este foarte veche şi aşa cum nu i-am dezamăgit până acum, nu o voi face nici de acum încolo, nu am niciun motiv şi cred că este foarte important, şi asta voi face în toţi aceşti ani în care voi fi în Parlamentul European: voi veni să informez alegătorii şi cetăţenii R. Moldova despre demersurile pe care le voi promova în PE, pentru că sunt obiective politice în care eu cred şi cred că sunt utile R. Moldova. Toată acţiunea mea politică vizează şi interesele României, deci atât timp cât în R. Moldova sunt foarte mulţi cetăţeni români şi cât R. Moldova are nevoie de acest suport, de această perspectivă de integrare în UE, din punctul meu de vedere, singura opţiune realistă este Unirea cu România.

Voi fi membru în comisia de muncă, fac parte din Comisia pentru drepturile omului este o comisie în cadrul comisei afacerilor externe şi de asemenea voi face parte din delegaţia pentru Parteneriatul Estic, mă interesează şi problematica pe relaţia UE cu statele din PaE, care este un proiect la care România a lucrat mult ca să existe acest instrument, chiar dacă în unele state lucrurile nu merg atât de bine ca în R. Moldova de exemplu.

Da, voi fi în comisia pentru drepturile omului pentru că mă interesează foarte mult să readucem în discuţia publică subiecte ce ţin de discriminarea unor cetăţeni aflaţi la graniţa UE în state cum e Republica Moldova şi aici mă refer la regiunea transnistreană. Acolo drepturile omului sunt fundamental încălcate, în mod special începând de la şcolile cu predare în limba română de dincolo de Nistru, pentru că noi vorbim doar de şcolile în care se predă în limba română cu grafie latină, dar în continuare se păstrează sistemul sovietic în foarte multe şcoli dincolo de Prut, copiii studiază după manualele sovietice. Această formă de salinizare în continuare este de neconceput şi din punctul meu de vedere această realitate trebuie prezentată în PE, şi eu mă voi ocupa de acest dosar, voi cere să analizăm cu foarte mare atenţie ce se întâmplă cu drepturile omului în această regiune pentru că R. Moldova a dovedit că nu poate singură face faţă acestor încercări foarte dure de a pune la încercare populaţia de dincolo de Nistru.

Comisia pentru muncă, am amintit mai devreme, este foarte importantă pentru că îmi doresc să reuşim să adoptăm o rezoluţie în PE prin care să cerem ca cetăţenii din RM să aibă drept de muncă oriunde în UE, implicit în România. Şi nu o spun că mi-aş dori ca cetăţenii din Republica Moldova, care oricum sunt într-un număr foarte mare plecaţi, să mai plece, dar există oportunităţi în zona limitrofă. Mă refer la oamenii care locuiesc pe Prut, care dacă vor avea permis de muncă în UE, asta însemnă că vor avea permis de muncă în România. Mulţi dintre ei pot pleca dimineaţa, să se întoarcă acasă fie de la Galaţi, fie de la Iaşi sau Vaslui, fie din alte zone ale României unde oamenii îşi doresc un loc de muncă bine plătit. Insist pe acest aspect din raţiunea că în UE este o dezbatere puternică pe o temă, care sunt convins că o va implementa, şi anume să se creeze salariul minim în UE, care va fi foarte mare în raport cu veniturile din R. Moldova. Şi imaginaţi-vă că peste un an sau doi există această perspectivă de a se implementa o astfel de decizie.
 
TVR MOLDOVA – Aş vrea să vorbim despre o altă comisie din care de asemenea faceţi parte, despre Comisia privind Parteneriatul Estic. Cum vedeţi dvs. acum acest program, la 10 ani de la iniţiere, şi cum vedeţi R. Moldova în PaE?

Eugen Tomac -  Republica Moldova are nevoie de bani europeni pentru a se dezvolta, şi din acest punct de vedere acest instrument ale PaE este foarte important şi eficient, şi mai mult decât atât trebuie să încurajăm partenerii credibili din R. Moldova să fie cei care în mod real beneficiază de sprijinul UE. În Republica Moldova există această criză de credibilitate, politicienii au adus lucrurile în acest punct al lipsei de credibilitate pentru că nu poţi oscila între Est şi Vest, există o singură perspectivă -  o consolidare a relaţiei cu toate statele europene, o consolidare a relaţie cu UE. Prin aceste instrumente pe care le avem la îndemână vom încerca să încurajăm şi Guvernul, şi Parlamentul de la Chişinău să utilizeze toate oportunităţile.

TVR MOLDOVA – Vorbeaţi de partenerii de la Chişinău care ar trebui să fie susţinuţi de UE. Într-un interviu pentru Europa Liberă în luna aprilie, spuneaţi că dacă Vlad Plahotniuc s-ar retrage din viaţa politică, lucrurile vor prinde un nou contur. Plahotniuc a plecat, avem o nouă alianţă, ce contur vedeţi acum?

Eugen Tomac – Este o schimbare de conjunctură, pentru că am toată încrederea în premierul Maia Sandu, în faptul că este un politician de bună credinţă, un om care şi-a asumat un rol extrem de delicat într-un context în care niciodată nu îşi imagina că va ajunge, în situaţia ca fostul ei contra candidat, preşedintele Dodon, să fie cel care o va învesti în această poziţie, dar iată că viaţa politică te pune în situaţii imposibile. Este admirabil curajul de care a dat dovadă, de a-şi asuma un asemenea compromis cu costuri politice în mod evident, pentru că a conduce un stat unde PIB-ul este de 7 miliarde USD, iar în urmă cu câţiva ani au dispărut din bănci aproximativ un miliard de dolari, acest lucru nu poate rămâne fără efecte sociale şi economice directe şi nu este simplu, nu este uşor, dar faptul că este un om politic ambiţios şi determinat pe linia care şi-a asumat-o îmi dă acest optimism că se pot schimba lucrurile şi cel puţin esenţial este ca Guvernul să păstreze direcţia de acţiune politică de consolidare a relaţie cu UE şi bineînţeles cu România.

S-a făcut primul pas în sensul că a fost înlăturat din spatele instituţiilor statului, de obicei se spune cineva care a stat în faţă, nu, el a stat în spate - Plahotniuc, şi a coordonat toate instituţiile statului nu în cele mai democratice practici. Acest lucru a semănat foarte multă teamă în societate şi oamenii şi-au dorit în mod real schimbarea, şi nici nu a fost taxată atât de profund Maia Sandu pentru faptul că a acceptat acest compromis de a fi susţinută de socialişti, care sunt pro-ruşi, care au o agendă clară pro rusă şi nu o să mă dezic niciodată de această exprimare: ei sunt un partid care exprimă transparent interesele Federaţiei Ruse în Republica Moldova, şi iată că ce părea imposibil s-a întâmplat.

TVR MOLDOVA – Dar cum priviţi această alianţă...

Eugen Tomac – Este o alianţă de conjunctură, nefirească din toate punctele de vedere, nu cred că va avea viaţă lungă, pentru că orice acord din interes la un moment dat naşte nişte scântei care pot produce un incendiu puternic şi pot aduce iarăşi din nou blocaj politic în R. Moldova, dar deocamdată sper să îşi respecte ambele blocuri politice obiectivele pentru care au acceptat această guvernare.

Credibilitatea de care se bucură la Bruxelles Maia Sandu este un avantaj uriaş pentru R. Moldova la ora actuală. Eu sunt convins: cu multă muncă, foarte mult efort, ceea ce va putea să reuşească va conta foarte mult pentru R. Moldova, atât timp cât voi simţi că cel puţin din punct de vedere al acţiunii politice ale Guvernului nu existe derapaje. Voi fi decent în relaţia cu actualul Guvern, în mod special cu primul ministru, pentru că ministrul Afacerilor Externe m-a dezamăgit. A fost mai mult decât o gafă când a făcut afirmaţia privind Transnistria. Un om care are pregătire de diplomat nu poate face asemenea erori, într-un stat care este foarte fragil şi s-a născut pe baza acestui conflict. Am vrut să fac această afirmaţie pentru că a fost prea mult, trebuia să nu se întâmple, dar, eu am mari reţineri faţă de capacitatea ministrului de externe de a mişca lucrurile înainte, dacă pe un subiect atât de sensibil a avut o abordare atât de simplistă.
 
 TVR MOLDOVA -  Am vrut să vă întreb, de asemenea, dacă aţi vorbit la Bruxelles despre cine ar putea prelua co-preşedinţia delegaţiei RM – UE în Parlamentul European, dacă cunoaşteţi detalii?
 
Eugen Tomac – Pot să vă confirm că noi ne-am bătut, atât eu cât şi Preşedintele Traian Băsescu, pentru ca această delegaţie să revină României şi am avut această şansă, dar din păcate nu a existat un factor de unitate în delegaţia României în PE şi am pierdut această poziţie. Ea va reveni Finlandei. Regret acest lucru pentru că a fost în puterea noastră de a obţine acest lucru, dar, fiind români, la fel ca şi la Chişinău, nu întotdeauna primează interesul naţional, ci cel personal al unor politicieni, dar cu asta aş vrea să mă limitez. Probabil Finlanda va conduce delegaţia Parlamentului UE pe relaţia cu Republica Moldova. Mi-ar fi plăcut ca preşedintele Traian Băseascu să conducă această delegaţie, el oricum va deţine o poziţie foarte importantă în PE, cea de vicepreşedinte al Comisiei de politică externă, şi cu această ocazie va vizita destul de des R. Moldova.
 
TVR MOLDOVA - La ce etapă sunt modificările pe care le-aţi propus la Legea cetăţeniei române privind descentralizarea procesul de procesare a dosarelor, ca în fiecare judeţ din România să poată fi depus dosarul şi în termen de trei-patru luni de zile să fie soluţionat?
 
Eugen Tomac – Am făcut-o din convingeri încă din 2009, pe 14 aprilie, la o săptămâna după 7 aprilie, am convins Guvernul României să adoptăm o ordonanţă prin care am instituit de atunci termenul de cinci luni pentru soluţionarea fiecărui dosar, termen care este prevăzut de lege, dar care nu se respectă, şi o lună de zile pentru perfectarea documentelor pentru certificatul de naştere. Legea trebuie modificată şi asta am cerut-o înainte de a pleca din Parlamentul României. Proiectul de lege este pe circuitul legislativ, colegii mei din PMP vor susţine această iniţiativă mai departe, şi de principiu există un acord tacit între partide de a susţine acest demers ca să îl avem cât mai rapid votat. 

În clipa în care se va vota eu sunt convins că în următorii doi ani încă un milion de cetăţeni ai R. Moldova vor solicita cetăţenia şi o vor primi. Noi am mai cerut încă ceva, să fie eliminate toate taxele pentru că ştiu că costurile sunt destul de mari, să poate fi autentificate actele doar de un avocat, care are alte preţuri decât notarii, şi oamenii să poată veni în condiţii mult mai rapide să îşi obţină actele de cetăţenie.
 
TVR MOLDOVA – Alte două proiecte care sunt la fel de aşteptate aici în Republica Moldova: interconectarea energetică şi autostrada unirii. Sunt proiecte care se amână de la un Guvern la altul, acum termenul este 2021, va rămâne acest termen sau este posibil să fie şi mai mult prelungit?

Eugen Tomac – Legat de autostradă lucrurile sunt doar la nivel de iniţiativă şi nici în România proiectul nu a avansat foarte mult, pentru că nu s-au acordat nici bani pentru studiu de fezabilitate, însă voi încerca să pun presiunea politică necesară pentru ca acest proiect să devină asumat de ambele state, sunt obiective care sunt în interesul UE să se dezvolte. Cu cât mai mult sunt cetăţenii conectaţi de Europa pe roţi prin aceste căi de acces rutier, cu atât mai mult se va dezvolta şi R. Moldova.

În ceea ce priveşte interconectarea energetică, aici sarcina le revine celor două Guverne. Din păcate au existat foarte multe vorbe, au existat foarte multe promisiuni, dar nici la Chişinău angajamentele asumate nu au fost întru totul implementate pentru că şi de o parte şi de alta avem funcţionari care de multe ori tratează cu multă neglijenţă obiective care sunt de interes major. Ceea ce pot să vă asigur este că, în ceea ce priveşte susţinerea UE, mă voi implica astfel încât aceasta să existe în mod necondiţionat ori de câte ori Guvernul celor două state o vor solicita.
 
TVR MOLDOVA – Pe final de interviu as vrea să vorbim despre un subiect drag dumneavoastră, subiectul Unirii. De mai multe ori aţi vorbit că obiectivul unirii R. Moldova cu România este unul naţional, acum că aveţi statut de europarlamentar, veţi continua să promovaţi dezideratul unirii şi acolo la Bruxelles?
 
Eugen Tomac -  Multă lume confundă lucrurile şi încearcă să le interpreteze eronat, UE s-a creat tocmai pentru că şi-a dorit de la început să protejeze câteva valori fundamentale, valori pe care le protejează în interior, dar le şi exportă în afară, iar pentru UE este foarte important ca statele care sunt în vecinătatea ei să fie state fără probleme. În momentul de faţă R. Moldova este un stat cu mai multe probleme, plecând de la conflictul transnistrean, criza politică internă, propaganda Federaţiei Ruse care menţine această zonă de nesiguranţă în ceea ce priveşte cetăţenii. Eu vin şi spun un lucru foarte simplu şi asta voi spune şi la Bruxelles, asta am spus şi la Washington când am fost în mai multe vizite: singura perspectivă pentru ca R. Moldova să iasă din această zonă gri este Unirea cu România, suntem acelaşi popor, am fost aceeaşi ţară, acum o sută şi ceva de ani am fost despărţiţi fără voia noastră printr-o înţelegere criminală dintre doi tirani care au nenorocit Europa. Noi avem obligaţia să explicăm ce s-a întâmplat aici şi asta va fi unul din obiectivele mele tocmai pentru ca în forul european să se ştie direct de la sursă care este realitatea.

Noi, românii, putem veni cu un exemplu de unitate să creştem Uniunea Europeană prin Unirea celor două state cu acelaşi popor.