Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: Bună ziua, mulțumesc frumos pentru invitație.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Aș vrea să începem cu ce ocazie, cu ce misiune ați venit la Chișinău?

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: Da, e pretențios, poate spus, misiune. Să spunem că am venit așa într-o vizită exploratorie. Institutul Național de Administrație se ocupă cu pregătirea funcționarilor publici, a personalului public, din instituțiile publice din România.Astfel că am venit în primul rând pentru a ne întări colaborarea pe care o avem deja stabilită cu Institutul de Administrație Publică de aici, din Chișinău. Încercăm să dezvoltăm niște programe comune pentru 2024. Ne găndim puțin în perspectivă.Programe comune și totodată de formare și poate chiar să contribuimdacă este posibil la întărirea capacității acestui Institut.În egală măsură vor mai fi niște vizite și la nivelul
Universității de Stat din Moldova și la nivelul Cancelariei.Sprijinim cu tot ce se poate pe componenta de pregătire,pe componenta de transformare a administrației publice,transformare prin digitalizare, transformare prin folosirea inteligenției artificiale.Cam asta. Ăsta-i scopul.

 Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Chișinău, autoritățile Republicii Moldova și Chișinău speră ca în această toamnă deja să înceapă negociările de aderare la Uniunea Europeană, iar una dintre condițiile pe care le pune Uniunea Europeană este sporirea capacității administrației.Înțelegem aici că este vorba despre administrația centrală, administrația locală. Ce presupune la nivelul European, pentru că veniți dintr-un stat membru a Uniunii Europene. Ce presupune această reformă a administrației și în câte etapeși ce orizonturi de timp ar trebui să privim?

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: Depinde foarte mult orizontul de timp de dinamica cu care se întâmplă schimbările.Tot discut în ultimul timp despre faptul că Republica Moldova are totuși și ocazia de a fi acum în fața unei foi albe, poate, pe anumite domenii, astfel încât construcția este mult mai ușoară. Construcția care să fie realizată la anumite standarde. Este mult mai facilă decât acolo unde deja poate există un sistem care trebuie reparat.Deci aveți această ocazie. Revin asupra faptului că dinamica schimbărilor este cea care va da și orizontul de timp necesar. Transformarea în administrația publică,centrală și locală. Transformarea depinde foarte mult și de dimensiunile administrației. Din nou cred că aveți avantajul că aveți un corp al funcționarilor publici mai restrâns, firește, în concordanță sau direct proporțional și cu populația,dar care este mai ușor de pregătit pentru că durează ceva mai puțin dacă volumul nu este foarte mare. La fel și în ceea ce privește administrația publică locală.Știu că acum se discută în Republica Moldova despre acest proces de amalgamare. Discuții similare au avut loc și în România. Firește că aici decizia nu este doar una tehnică, nu este doar una administrativă, ci este și una politică. Înțelegem asta. Repet, am trecut și noi prin acest proces. Însă, cred că este important să aveți în față obiectivul final. Eu sper că veți intra în proces de negociere. Vă doresc succes în acest sens și cred că politicul trebuie cumva să urmeze tehnicul, astfel încât să ajungeți mai rapid, să atingeți obiectivele pe care vi le doriți.

 Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Doamnă, secretar de stat, ați vorbit despre digitalizare. Cât de important este acest proces în cadrul administrației? Vorbim iarăși de cea locală și de cea centrală, pentru că știm, Republica Moldova vine dintr-un parcurs sovietic, nu doar comunist, dar și comunist sovietic și pe mulți, inclusiv functionary îi sperie acest proces de digitalizare. Ce presupune acest process și de ce el este atât de important și de ce Uniunea Europeană îl cere cu insistență, mai ales că aveți și experiența româniei în acest domeniu? 

Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: Și în România, să știți că încă sunt elemente care pot fi îmbunătățite și se lucrează acum destul de mult pe această dimensiune. Nu vreau să intru foarte mult pe zona de competență a colegilor mei de la Ministerul Inovării, care se ocupă și de componenta aceasta de inovare digitală, însă și noi avem o dimensiune importantă în cadrul Institutului Național de Administrație, care urmărește digitalizarea, adică folosirea instrumentelor digitale atât pentru a fluidiza procesele administrative în relație cu cetățenii, dar și în interiorul instituțiilor, pentru că digitalizare poate să însemne și un sistem integrat de management al documentelor la nivelul instituțiilor și din administrația publică centrală și din administrația locală. Poate să însemne circuite de avizare și timpi de avizare a documentelor mult, scurtați. Noi aplicăm deja asta la nivelul administrației publice central în parte dintre Ministere și sperăm ca până la începutul anului viitor majoritatea să treacă în această categorie a Ministerelor cu procese optimizate prin sisteme de management electronic al documentelor. Totodată înseamnă și o relație mai transparentă cu cetățenii și mai rapidă cu cetățenii. Asta pentru că tot mă întrebați și de ce este atât de important pentru Uniunea Europeană ca și la nivelul Republicii Moldova să se treacă printr-un proces profund de digitalizare. Digitalizarea înseamnă transparență crescută, înseamnă acces mai rapid la informație. Informația, după cum știm, înseamnă putere, înseamnă că devin mai puternici cetățenii în relație cu instituțiile. Și totodată și prin cetățeni și instituții mai solide. Nu sunt cuvinte goale. Transparența și cetățeni informați înseamnă procese electorale poate mai previzibile, înseamnă procese administrative mai previzibile, decizii pe care cetățenile înțeleg, înseamnă politici publice bazate pe cetățeni care înțeleg ce aleg și cum pot să contribuie astfel încât să ajungă la rezultatele de care au nevoie.

 Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Ați pomenit un termen acum la modă, inteligența artificială. Cum se combina ea cu administrația? În ce domenii poate fi aplicată și cum o vom putea regăsi în viitorul apropiat în viața noastră de zi cu zi?

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: O să vă dau un exemplu de care eu sunt foarte mândră. Acum, la nivelul Institutului Național de Administrație, din România, dezvoltăm un chatbot care să dialogheze în scris momentan, sunt convinsă că poate să existe și o interfață vocală, să dialogheze în scris cu reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale, cu precădere locale, care caută soluții de digitalizare. Așadar, acest chatbot va căuta, într-o bază de date enormă, cu proiecte care au fost dezvoltate de-a lungul timpului pentru a digitaliza anumite servicii publice, fie că sunt la nivel local, fie că sunt la nivel central. Așadar, un primar, să spunem, dintr-o comună din România va putea, accesând acest chatbot, să-și găsească rapid alte exemple de proiecte care au fost dezvoltate, inclusiv surse de finanțare, inclusiv cereri de finanțare, mă rog, atât cât ne este permis, fără să încălcăm normele de GDPR, pe care le pot folosi ca modele pentru a-și dezvolta soluții la problemele pe care le au sau la nevoile pe care le au la nivelul comunei lor. Acesta este un exemplu. Inteligența artificială este deja folosită la nivelul administrației publice. Iată, noi, tot, la nivelul Institutului de Administrație încercăm să folosim inteligența artificială pentru a digitiza materialele educațional. Și sunt un promotor al acestei idei, de altfel și pe colegii de aici, din Republica Moldova, încercăm să îi sprijinim în acest sens pentru a folosi inteligența artificială în crearea materialelor de curs. Asta îți creează o viteză mult mai mare, costuri mult mai mici de generare a cursurilor, posibilitatea de a disemina cursurile respective către un număr mult mai mare de funcționari, dacă în cazul de față ne referim la funcționari, pentru că nu toți pot avea acces la cursurile directe. Și atunci poți completa foarte mult prin materiale digitizate educaționale.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Deci, cu alte cuinte, ca să înțelegem și eu, dar și telespectatorii, nu va mai fi nevoie să aducem primarii la training-uri, să-i strângem pe toți într-o sală și să stea un lector, dar totul va fi la un click distanță, ai accesat și te informezi despre tot ce înseamnă proiecte europene, fonduri europene și așa mai departe. Și nu numai.

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: Va fi necesar, din când în când, probabil să-i mai aducem și în sală, pentru că cred că este necesară și interacțiunea, însă mult mai puțin. Atunci, pe foarte multe teme, sau până să ajunge la un nivel comun de cunoaștere, se pot folosi aceste metode. Se poate folosi inteligență artificială.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: O să vă citesc de nou, ați spus despre partea politică în administrație și partea tehnică sau funcționare, odată cu începerea negocierilor de aderare. Iarăși o să ne referim, cred că, la experiența României. De ce specializări va fi nevoie în administrația publică, centrală, locală, pentru că știm exemplu din multe țări din Uniunea Europeană, când există fonduri europeine, există posibilitatea de a accesa fonduri, dar din cauza unor incapacități de funcționare la nivel local, aceste fonduri de multe ori nu pot fi absorbate. De aceea, pe ce ar trebui să concentreze Republica Moldova? De ce specialiști vom avea nevoie în administrația locală, pentru ca aceste procese să decurgă așa cum vrem noi, mai repede?



Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României: În administrația publică centrală, mă întrebați și de locală, o să răspund cumva cu referire la ambele, dar cred că nevoile sunt diferite. În ceea ce privește administrația publică centrală, e absolut necesară existența unui corp de experți în afacere europeană. În România am trecut prin acest demers de infuzie în administrație cu experți în afacere europeană, însă pentru a avea această bază de recrutare, trebuie în primul rând să îi pregătești. Poți să îi pregătești prin programe de perfecționare sau prin programe de formare specializată, astfel încât timpul să fie mai scurt și să fie adaptate cursurile în funcție și de anumite particularități, că poate că un expert în afacere europeană, care va lucra în instituția care gestionează fondurile europene, are nevoie de anumite competențe, pe când un expert în afacere europeană, care va lucra în zona de afaceri externe, are nevoie și de un pic alte competențe. Deci acestea pot fi obținute și prin programe de scurtă durată. E foarte important, însă, să existe și la nivel de studii de licență posibilitatea de a crea acești experți. Și aici e important să vă întăriți capacitatea, pentru că educația durează. Educația este un proces în care culegem rezultatele după 3 ani, în cel mai bun caz, 3 ani, 5 ani. Deci dacă vreți să aveți rezultate, să vreți să aveți experți pe zona de afacere europeană și nu numai, trebuie să începeți să investiți de acum. Și asta cred că e important pe componenta de administrație publică centrală. Experți în afacere europeană și experți care să înțeleagă cum se gândesc, cum se creionează politicile publice și cum se face evaluare pe ele. Pentru că o componentă pe care Uniunea Europeană pune foarte mult accentul este aceasta de monitorizare și evaluare. Tot ce va însemna proiect cu finanțare europeană, program cu finanțare europeană, o să presupună și o componentă de evaluare. Și în funcție de cum știți să vă definiți indicatorii care sunt relevanți în procesul de evaluare, credeți-mă că asta poate să facă diferența între un proiect bine implementat și unul cu rezultate foarte proaste. Deși parcursul a fost același. Depinde la ce ne uităm când evaluăm. Trebuie să ne uităm la cele lucruri care sunt relevante pentru Republica Moldova. Deci cam asta ar fi pe zona de administrație publică centrală. Pe zona de administrație publică locală cred că într-adevăr e foarte important să crească nivelul de expertiză pentru atragerea de proiecte și de fonduri și pentru implementarea proiectelor respective. Astfel încât să existe niște mici unități la nivelul unităților administrativ-teritoriale de scriere și implementare de proiect. Și management de proiect. Probabil că ar fi cursul care adesea este asociat cu aceste competențe, însă nu e vorb doar de management de proiect, ci și de capacitatea de a identifica soluțiile de finanțare și de a creiona proiecte care să corespundă și nevoilor și în același timp să corespundă și specificului de finanțare.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Ați vorbit despre acești specialiști. Cu siguranță ați spus durează 3-5 ani când deja pot fi culese primele roade. Știm că Republica Moldova are o problemă mai ales cu tinerii specialist care nu prea vor, dacă în administrația central mai vin în administrația locală, nu prea vor să meargă în teritoriu. Din experiența României, poate cunoașteți experiența europeană, cum ar trebui să facem ca aceștii specialist să se-ntoarcă acolo unde, iată, administrația locală, totuși, din ceea ce ne spuneți dumneavoastră, are un rol important în tot acest process pe care noi îl numim generic drumul european.

Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României:Da, răspunsul, sunt convinsă că-l cunoașteți, numai că nu este accesibil peste noapte. Motivarea. Motivarea funcționarilor de a reveni în serviciu public, dacă asta ne dorim, sau de a-i atrage, chiar de pe băncile școlii, în serviciu public. Asta înseamnă, pe de-o parte, remunerația, care trebuie să fie atractivă, pe de altă parte, un statut social. Și România a trecut prin crize ale resursei umane pe mai multe dimensiuni, și pe zona de medici, și chiar pe zona de administrație publică, în zona de educație, profesori. Și noi am trecut și trecem, poate chiar, prin asta. Foarte mulți nu vin, nu-și aleg domeniul, sau nu aleg să rămână într-un domeniuneapărat pentru salariul pe care îl primeasc,ci pentru statutul pe care îl au în societate,pentru modul în care sunt priviți în societate.Și asta, din nou, se construiește totuși în timp.Nu vine doar cu banii.Nici aceia nu sunt ușor de rezolvate.Știu că nu se poate peste noapte așa să crească salariile și să fie la nivelul din vest.E clar că nu se poate.Dar, poate și mai importantă unor estecu ce vine la pachet salariul respectiv.Ai posibilitatea de te dezvolta în carieră,ai un cuvânt de spus în societate,în instituție.Toate acestea sunt procese care pot fi optimizate,dar și aici durează un pic.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Vreau să ne referim la reforme, aceste reforme ale administrației.Este clar că va trebui să ne raliem la standardele europene,să respectăm toate cerințele Uniunii Europene.Poate fi făcută o reformă a administrației centralefără a umbla și la nivel local, pentru că este o problemă dureroasă în zona noastră.Vorbim din punct de vedere în special al electoratului, să spunem așa.

Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României:N-ai cum.Administrația centrală nu poate să fie separată de cea locală.Administrația locală nu este un appendice.Din potrivă .Este un organ de sine stătător,la fel de important ca și administrația centrală.Ele sunt interdependente.Reforma trebuie să privească în egală măsură ambele plane.

Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Doamnă Secretar de Stat, aș vrea să ne spuneți din experiența a României.Bine, în România n-a existat această problemăa irreversibilității lui drumului european.România permanentă a fost, marea majoritate a poporului,sau cuvârșitoarea majoritate a fost.Pe ce ar trebui să se concentreze Chișinăuîn următoarea perioadă?

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României:Pentru ca aceste reforme să înainteze și ca acest drum european să devină,practic, irreversibil pentru întregul stat.Este foarte important ca cetățenii Republicii Moldovasă înțeleagă valoarea adăugatăa acestui parcurs european.Valoarea adăugată în termeni de calitatea vieții.Dacă vor simți că li se îmbunătățește viața și dacă vor înțelege că această îmbunătățire are legătură cu apartenența la Uniunea Europeană sau cu potențialul apartenență la Uniunea Europeană, devine irreversibil parcursul. N-are cum să vină de sus în jos irreversibilitatea. Dacă procesul vine doar de sus în jos și nu este asumat, înțeles și la nivelul cetățenilor, asta îl face să fie, de fapt, fragil.Și să ne temem că putem, într-un anumit context,să ne-ntoarcem din drum.În momentul în care cetățenii vor simți că li se schimbă viața în bine și, repet, că asta are legătură cu Uniunea Europeană, pentru că pot simți și că li se îmbunătățește viața, dar să nu fie foarte clar că asta are legătură cu Uniunea Europeană.O pot corela cu managementul de la nivel local,o pot corela cu un anumit guvern,cu o anumită platformă electorală.Nu. Important este să înțeleagă că acele schimbărisunt corelate cu politicile Uniunii Europeaneși cu posibila apartenență la Uniunea.

 Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: În mai multe interviuri, la fel cu experți ca și dumneavoastră, în special pe zona de afaceri europeane,spunea că este nevoie de un efort comun al întregii societăți. Până acum am vorbit despre cei din administrația locală, cei din administrația centrală. Este clar efortul lor, este efortul clasei politice, este și rolul nostru, poate, a celor din presă să comunicăm sau să facem legătura aceasta. Cu ce poate contribui simplu cetățean ca, iată, tot acest efort comun să ducă la ceea ce ne dorim cu toți?

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României:Un cetățean informat, un cetățean educat este un cetățean uneori incomod, dar care e mult mai util, pe termen lung.Da, uneori e incomod faptul că accesul la anumite informații îi face să chestioneze anumite procese, să pună întrebări,să fie incomod, da? Dar asta este calea, pe termen lung. Deci, ce poate să facă orice cetățean este să se informeze, să asculte emisiuni de profil,vsă aibă grijă la validitatea, veridicitatea, curatețea surselor pe care le urmăresc. Asta e o problemă, nu doar în Republica Moldova, peste tot, expunerea la fake news. Cred că aici, sigur, demersurile pot fi făcute și de sus în jos, și de jos în sus, și dinspre cetățeni către nivelul decizional. Adică e important să existe și o politică prin care este controlat apariția de informații false în spațiul public, mediatic, cu precădere, și, pe de altă parte, cetățenii pot fi educați să-și filtreze sursele la care au acces, sau pe care le accesează.

 Constantin Uzdriș, jurnalist TVR MOLDOVA: Doamna Melenciuc, vă mulțumim foarte mult. Vă mai așteptăm cu alte ocazii în studiurile TVR Moldova, poate când vom vorbi despre parcursul deja reformelor, sau când vom face o evaluare a etapelor de reformă, în special în administrația publică, atât centrală cât și locală.

 Ioana Melenciuc, președinte Institutul Național de Administrație, Ministerul Dezvoltării al României:Vă mulțumim foarte mult și vă mai așteptăm la TVR Moldova. Mulțumesc tare mult și eu pentru invitație. Eu, cu siguranță, voi mai veni în Republica Moldova. Sper că, data viitoare, vom vorbi despre proiectele pe care deja le implementăm în comun și, poate chiar, și despre evaluarea reformelor, așa cum spuneți. Vă doresc succes în acest sens. Vă mulțumim. Vom încerca să facem efortul comun.