„Ministerul Justiției este instituția care coordonează realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare pe acest capitol. Începând cu februarie 2023, au avut loc sesiuni explicative din partea Comisiei Europene privind screening-ul legislativ. Urmează ca R. Moldova să facă o evaluare a legislației naționale și să fie adoptat un plan de acțiune în privința părții netranspuse, care va fi prezentat Comisiei Europene. Ulterior, într-un proces de coordonare foarte coerent și consecvent, se va transpune gradual legislația Uniunii Europene în dreptul intern al Republicii Moldova,” a declarat ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru într-un interviu acordat Moldpres.
Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, planul Național de Acțiuni pentru Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027 este documentul strategic de aliniere a legislației naționale la acquis-ul Uniunii Europene.
„Planul este structurat în 33 de capitole ale acquis-ului UE și conține 6 clustere, ce includ măsurile de implementare ale acțiunilor prevăzute, instituțiile responsabile, termenii de realizare și sursele de acoperire a cheltuielilor planificate. Ministerul Justiției asigură președinția și secretariatul Grupurilor de lucru: pentru Capitolul 23 „Reforma Justiției și drepturi fundamentale” și pentru Criteriul politic (Funcționarea instituțiilor democratice, Societate civilă),” a menționat ministrul Justiției în interviu.
Din celelalte 8 acțiuni planificate, 5 urmează a fi realizate până la finele anului 2024, iar altele 3, până la finele anului 2027.
Cele pentru anul curent vizează:
- Elaborarea unei foi de parcurs în baza recomandărilor Comitetului European pentru prevenirea torturii şi a pedepselor inumane sau degradante (CPT);
- Reglementarea procedurii de examinare medicală a deținuților grav bolnavi, pentru aplicarea eliberării de la executarea pedepsei și aprobarea listei bolilor care împiedică aflarea persoanelor în detenție (inclusiv pentru cei aflați în arest preventiv)
- proiectul de HG a fost elaborat și discutat în două runde de consultări publice. În prezent, se definitivează pentru a fi supus unei noi runde de avizări;
- Elaborarea cadrului normativ pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
- Transpunerea în legislația națională a Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;
- Selectarea companiei pentru efectuarea lucrărilor de construcție a noului penitenciar din Chișinău și demararea lucrărilor.
Următoarele sunt unele dintre acțiunile continue pentru perioada 2024 - 2027:
- Monitorizarea și evaluarea implementării Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 (Legea nr. 211/2021);
- Crearea unui sistem electronic de management al dosarelor persoanelor condamnate;
- Instituirea sistemului progresiv de executare a pedepselor penale.
Totodată, Veronicăi Mihailov-Moraru a mai menționat că recomandările comunicate privind cele trei condiționalități rămase restante vizează aspecte legate de reforma justiției, lupta împotriva corupției și de-oligarhizarea. O condiție importantă, de transpunere propriu-zisă a acquis-ului UE, constă în implementarea cu succes a măsurilor planificate și livrarea de rezultate concrete.
Ce ține de concursul pentru funcția de procuror general, Mihailov-Moraru spune că este lansat, iar toți candidații eligibili au putut să depună dosarele. Sperăm că în lunile iunie-iulie să avem în funcție un procuror general.
Ministrul a mai punctat că, finalitatea în dosarele de mare rezonanță ține de competența sistemului procuraturii și a judiciarului. Evident că ne dorim cu toții procese accelerate în acest sens. Reforma justiției și combaterea corupției sunt cele mai importante angajamente pe care Republica Moldova și le-a asumat față de cetățeni, dar și în calitate de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, iar pe această cale suntem susținuți în continuare de către instituțiile europene. Reforma trebuie consolidată și fortificată.
„Procurorii și judecătorii trebuie să fie curajoși și responsabili, să examineze rapid și eficient cauzele de rezonanță, asta fiind și obligația lor profesională. Legislativul și Executivul le-a oferit toate instrumentele necesare. Totodată, prin crearea instanței anticorupție sau a completelor de judecători specializați pe domeniul corupției (inițiativa Președinției), se urmărește că va accelera examinarea mai eficientă a dosarelor de rezonanță, fapt ce va contribui la creșterea încrederii în justiție a cetățenilor. De asemenea, evaluarea integrității persoanelor ce activează în sistemul judiciar, este un proces menit, la fel, să crească efectiv integritatea și încrederea în acest sistem,” a conchis ministrul.
