Cu doar 18 luni în urmă, oficialii Casei Albe și ai Pentagonului au dezbătut dacă forțele Rusiei din Ucraina ar putea să se prăbușească și să fie împinse afară din țară.

Acum, după luni de avansuri lente ale Rusiei pe teren și salturi tehnologice în contracararea armelor furnizate de americani, administrația Biden este din ce în ce mai îngrijorată că președintele Vladimir Putin capătă un impuls suficient pentru a schimba traiectoria războiului și, poate, pentru a inversa perspectivele sale cândva slabe.

În ultimele zile, trupele Moscovei au deschis o nouă ofensivă în apropierea celui de-al doilea oraș ca mărime al țării, Harkov, forțând Ucraina să-și redirecționeze trupele deja subțiri pentru a apăra o zonă pe care a recucerit-o de la forțele ruse într-o victorie uimitoare în toamna anului 2022, potrivit TVR Info.

Artileria și dronele furnizate de Statele Unite și NATO au fost scoase din joc de tehnicile de război electronic rusești, care au ajuns târziu pe câmpul de luptă, dar s-au dovedit surprinzător de eficiente. Iar o dezbatere care a durat luni de zile la Washington față de posibilitatea de-a trimite Ucrainei un pachet de arme și muniții în valoare de 61 de miliarde de dolari a creat o fisură pe care Rusia a exploatat-o în mod clar, chiar dacă Congresul a adoptat în cele din urmă legislația.

În interviuri, oficialii americani își exprimă încrederea că multe dintre aceste câștiguri rusești sunt reversibile odată ce se va deschide complet robinetul cu noi arme, cel mai probabil în luna iulie, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va găsi modalități de a aduce mai multe trupe – și mai tinere – pe linia frontului. Dar ei ezită în a face previziuni legate de locul în care ar putea fi liniile de luptă chiar și peste câteva luni, sau dacă Zelenski va fi capabil să organizeze anul viitor contraofensiva sa mult amânată, după ce cea din primăvara trecută a eșuat.

A „existat un cost”

Oficialii americani și aliați intervievați pentru acest articol au vorbit sub rezerva anonimatului, pentru a putea discuta despre rapoartele de informații și evaluările sensibile ale câmpului de luptă. Dar unele dintre îngrijorări s-au revărsat în comentarii publice.

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat duminică, cu o oarecare subestimare, că „nu există nicio îndoială că a existat un cost” pentru întârzierile mari în trimiterea de arme. El a insistat, în intervenția sa în emisiunea „Face the Nation” de la CBS, că „facem tot ce putem pentru a grăbi trimiterea acestei asistențe acolo”. Dar oficialii americani spun că președintele Biden continuă să respingă sugestia președintelui Franței, Emmanuel Macron, potrivit căreia ar putea fi necesară desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina, o evaluare despre care biroul lui Macron a declarat recent că „o susține în mod absolut”.

În privat, unii dintre consilierii președintelui Biden se tem că, așa cum Statele Unite au învățat lecții-cheie din război – despre tehnologiile care funcționează și cele care nu funcționează – la fel a făcut și Putin. Iar cea mai mare îngrijorare a lor este că, pe măsură ce Rusia înlocuiește armamentul distrus în primele 27 de luni de război, Putin ar putea recâștiga teren chiar în momentul în care Biden se pregătește să se întâlnească cu cei mai apropiați aliați ai săi la o reuniune a G7, care va avea loc luna viitoare în Italia. Nu este clar dacă Biden va putea repeta afirmația pe care a făcut-o în Finlanda vara trecută, potrivit căreia Putin „a pierdut deja acest război”.

„De multe ori, Rusia își începe războaiele prost și le termină puternic”

Unii dintre veteranii care au avut de-a face cu confruntările în serie ale lui Putin nu sunt surprinși de această turnură a evenimentelor.

„De multe ori, Rusia își începe războaiele prost și le termină puternic”, a declarat Stephen J. Hadley, consilier pentru securitate națională în timpul președintelui George W. Bush, la o conferință la Harvard, vineri. Acum, a spus el, Rusia și-a „adus masa” – o populație mult mai mare din care să atragă trupe și o „infrastructură militară uriașă” – pentru a reveni pe scenă.

După cum a sugerat Hadley, nu există un singur motiv pentru avantajul Moscovei pe câmpul de luptă. În schimb, mai mulți factori contribuie la avansul militar al Rusiei.

Din cauza întârzierii finanțării americane, Rusia a reușit să obțină un avantaj uriaș de artilerie față de Ucraina. De asemenea, lipsa munițiilor pentru apărarea antiaeriană a permis Rusiei să își folosească puterea aeriană cu mai multă impunitate, atacând liniile ucrainene cu bombe glisante. Cu mai multe muniții de apărare aeriană, Ucraina ar putea forța aceste avioane să se retragă mai mult, ceea ce ar face mai dificil pentru Rusia să atace din aer.

Întârzierea livrărilor americane a fost egalată de o întârziere la fel de mare a Ucrainei în aprobarea unei legi de mobilizare, pentru a aduce mai mulți soldați, și mai tineri, în armata sa. Ucraina suferă de o lipsă acută de soldați și se străduiește să le ofere o pregătire adecvată celor pe care îi aduce în armată.

Dar toate aceste avantaje rusești nu vor dura la nesfârșit, iar forțele ruse vor declanșa probabil o ofensivă în această vară, a declarat Michael Kofman, expert în Rusia la Carnegie Endowment for International Peace din Washington.

„În 2024, armata rusă se bucură de un avantaj material și de inițiativa strategică, deși s-ar putea să nu se dovedească a fi decisivă”, a spus Kofman. „Acest an reprezintă o fereastră de oportunitate pentru Rusia. Dar dacă armata rusă nu este capabilă să transforme aceste avantaje în câștiguri pe câmpul de luptă și să genereze un impuls, există șanse mari ca această fereastră să înceapă să se închidă pe măsură ce intrăm în 2025”.

Factorul Harkov

Fie că este temporar sau nu, noul impuls al Rusiei este cel mai evident în Harkov, scena uneia dintre cele mai mari bătălii cu tancuri din cel de-al Doilea Război Mondial. În 2022, s-a aflat în centrul luptelor din primul an de război, orașul fiind supus focului de artilerie din partea trupelor ruse care înaintau.

Într-o contraofensivă surpriză în toamna acelui an, trupele ucrainene au respins înaintarea spre oraș, apoi au împins forțele ruse în afara regiunii, recuperând o porțiune uriașă de teren. Umilința rusă, acolo și în orașul Herson din sud, a fost atât de amplă încât a dus la una dintre cele mai mari temeri din acea perioadă a conflictului: că rușii vor face uz de o armă nucleară pe câmpul de luptă împotriva trupelor ucrainene ca ultimă soluție.

De atunci, Ucraina a reușit să folosească acel teritoriu recucerit în apropiere de Harkov pentru a efectua atacuri „de hărțuire” în Rusia. Aceste atacuri i-au determinat pe ruși să recucerească terenuri în ultimele săptămâni pentru a crea o zonă tampon despre care Putin a spus că va face mai greu de efectuat atacuri transfrontaliere. Recent, șeful agenției de informații militare a Ucrainei a calificat avansul rusesc din apropierea Harkovului drept „critic”.

Unii experți externi avertizează că adevăratul scop strategic al Rusiei în ocuparea teritoriului din jurul Harkovului este de a forța trupele ucrainene să se deplaseze pentru a întări orașul, slăbind liniile de front din alte părți. Acest lucru ar putea crea o oportunitate pentru o altă ofensivă rusă în iunie, în Donbas, partea din estul Ucrainei pe care Kremlinul a anexat-o ilegal și pe care încearcă să o captureze.

„Scopul ofensivei rusești este probabil să atragă rezervele ucrainene și unitățile de elită, apoi să le fixeze în Harkov, slăbind astfel restul frontului”, a declarat Kofman. „Obiectivul principal al Rusiei rămâne în continuare recucerirea restului Donbasului”.

Avantaje efemere

Dacă vor reuși să facă acest lucru poate depinde în parte de cât de mult succes are Zelenski în efortul său de-a găsi noi trupe pentru a înlocui forțele obosite și adesea demoralizată. El a mutat vârsta ucrainenilor supuși încorporării la 25 de ani de la 27 de ani, în ciuda unei rezistențe considerabile în rândul publicului ucrainean.

Statele Unite încearcă, de asemenea, să consolideze consilierea tehnică a Kievului, în speranța de a contracara progresele tehnologice rusești. În unele cazuri, Rusia a reușit să păcălească receptoarele GPS, dereglând țintirea armelor ucrainene, inclusiv o varietate de rachete lansate din lansatoare HIMARS, pe care Biden a început să le furnizeze Ucrainei anul trecut.

Aceste lansatoare sunt folosite rar, dar rușii au reușit din ce în ce mai bine să le urmărească mișcările și, în unele cazuri, să le distrugă chiar și atunci când sunt bine camuflate.

Aceste avantaje pe câmpul de luptă sunt efemere, desigur, iar războiul poate arăta la fel de diferit peste 18 luni ca și acum 18 luni. Dar există un sentiment tot mai puternic în cadrul administrației Biden că următoarele câteva luni s-ar putea dovedi critice, pentru că la un moment dat cele două părți ar putea trece în sfârșit la o încetare negociată a focului, un armistițiu similar celui care a pus capăt luptelor active din Coreea în 1953 – sau pur și simplu un conflict înghețat.