În ediția de astăzi a Interviului Telejurnalului urmăriți un material realizat de jurnalistul TVR Moldova, Constantin Uzdriș, Răzvan Cotovelea, fost ministru adjunct al Afacerilor Europene, România.
TVR MOLDOVA: Discutam astăzi cu fostul coordonator național al asistenței financiare a Uniunii Europene în România. Fost ministru adjunct al Afacerilor Europene și fost ministru al Comunicațiilor de la București domnul Răzvan Cotovelea. Domnul Cotovelea, mulțumesc pentru ca ați acceptat invitația să discutați cu noi în această zi. Domnule Cotovelea de la începutul războiului Rusiei contra Ucrainei, Republica Moldova a fost supusă unor atacuri permanente din partea Moscovei, vorbim despre amenințări hibride. În ce domenii mai rămâne vulnerabilă Republica Moldova în acest moment?
Răzvan Cotovelea, ex ministru al Comunicațiilor, România: Foarte interesantă întrebarea dumneavoastră în contextual în care de mai bine de patru ani am decis să mă retrag numai la Catedra Universității unde sunt profesor titular la Școala Națională de Studii Politice și cum bine știți, instituția noastră de câțiva zeci de ani are analize profunde în ceea ce înseamnă războiul hibrid, editarea conflictelor, gestionarea conflictelor, precum și științe politice în domeniul europeanismului. Suntem una dintre cele mai productive universități din această perspectivă. În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră, am avut foarte multe analize studii și publicații pe care noi le-am realizat în ultima perioadă pentru că sunt cel puțin șase domenii în care războiul hibrid este extrem de activ. Nu vorbim numai de atacurile cibernetice pe care oricând, oricine, în orice context le poate simula, disimula sau efectiv realiza. Vorbim practice de niște elemente de comunicare falsă, de propaganda falsă, inducerea unor stări negative la nivelul populației,binducerea unorbsituații de panică,bdin simple lucruri pe care nu ne-am fi gândit vreodată că este posibil să provoace un impact negativ sau un simplu lucru și acțiune. Criza benzinei. Vă aduceți aminte printr-un stat membru al Unii Europene că au început oamenii să stea la coadă la benzină cu zilele? Pentru că era o presupusă criză a petrolului? Nici de cum. A fost un incident de alimentare pe lanțul de aprovisionare și atîta tot. S-a devenit, a fi de exemplu, o acțiune coordonată trollări, hackeri, oameni care sunt dispuși să facă pentru sume de bani sau pentru alte influențe, pentru altfel de acțiuni. Aici, un mare rol la represa. Pentru că poți pleca de la un element negativ generat dintr-o anumită parte, hai să spunem, de lângă Chisimeu, chiar în afară, de la granițele republicii Moldova și ajungi cu un subiect de presă care poate supravoace enorm de multă bani. În București, în România, nu în București, în România, în zona porturilor riverane Dunării. În aceste momente sunt foarte multe dezinformări. Unele dintre ele, ca element sursă, nu sunt români. Sunt Ukraina, sunt Rusia, sunt alte zone, sunt preluate, traduse și aruncate pe piața media din România. Din toată această gamă numeroasă de acțiuni, evident că cele mai periculoase sunt cele de atac cibernet. Fără să știu subiectul discuției noastre, vreau să vă spun că eu, în acest moment, în grupul meu de colegi care mă ajută să fac deplasările aici, am fost atacat cibernet. Unul din mobilele colegului meu a fost atacat cibernet. Mai multe nu pot să spun, pentru că sunt instituții din România care se ocupă de acest lucru. Dar da, a fost un atac cibernetic clasic. Telefonul a descoperit atacul cibernetic. Ideea este în felul următor. IP-ul este în Republica Moldova. Și atacul cibernetic a fost executat în România.
ATACURILE CIBERNETICE, PROBLEMA SECOLULUI TEHNOLOGIILOR
TVR MOLDOVA: La Summitrul inițiativei celor trei mări, de la București s-a anunțat crearea unui centru de securitate cibernetică, de ce suntem atât de afectați de acest domeniu, securitatea cibernetică?
Răzvan Cotovelea: România, înainte să am onoarea să preiau privilegiul Ministerului Comunicațiilor, a avut o dezvoltare foarte bună și coerentă pe bază unui plan bine stabilit în Consiliul Național de Apărare a Țării în ceea ce privește siguranța cibernetică. Nu numai că am scos din afară utilizării softuri care nu erau de plin protejate la nivel național. Nu am voie să numesc branduri de softuri, dar erau foarte multe sisteme de operare care erau învechite și a fost o decizie a noastră ca imediat, în câteva săptămâni, de la o anumită dată, absolut toate instituțiile și funcționarii care utilizau acel tip de platform s-au schimbat aceste softuri. Am investit foarte mult în protecție a instituțiilor și a sistemelor informatice. De asemenea, toți funcționarii și toți diplomații au aparate, dispozitive care sunt cu softuri care cât de cât încearcă să protejeze dispozitivul în utilizare. De ce sunt periculoase? Pentru că, de cele mai multe ori, atacurile cibernetice nu au o finalitate imediată. Este un grup de hackeri pe care dumneavoastră nu îi știți, ei doresc să intre în agenda dumneavoastră și au nevoie de agenda dumneavoastră și informațiile din dispozitiv sau din calculator. Voi nu sunteți o țintă. Dar informația din calculatorul dumneavoastră, din telefonul dumneavoastră, poate chiar conversațiile, sunt foarte importante. Și atunci sunt prețioase pentru ei, le extract și le utilizează într-un plan mai departe. Gândiți-vă că sunt date personală. Pacienți, boli, sunt liste cu oameni care trebuie să intre în cadrul militar, să facă stagiu militar. Cine sunt acei oameni? Sunt informații confidențiale privind lucrurile, activităților diferite ori în instituții. Informațiile acestea puse și sintetizate și analizate în grup sunt extrem de valorase. Individual? Poate nu. Atunci trebuie să avem acest efort să întâlnim toate sistemele noastre de protective și control, astfel încât să nu ne trezim că suntem vulnerabili și practice emisia toate informațiile. Răul care se poate genera de aici este fără limit. Gândiți-vă că utilizând inteligența artificială, dumneavoastră, de exemplu, sunteți undeva și faceți lucruri de care n-ați știut. Evident că sunteți aici cu mine și avem interviuri la acest tablu. Apar filmulețe cu dumneavoastră care, nu știu, vă distrați în Disneyland. Nu se poate acest lucru, chiar dacă v-ar plăcea, pentru că noi suntem aici. Și toate acestea aruncate pe piața media într-un anumit scenariu și într-o anumită strategie pot genera de făi mare, pot degenera alte lucruri. Și e importantă viața și protecția fiecarei persoane, ca să mai spun, personalități publice, instituție și așa mai departe. Va fi, dacă vreți, Pariu cu dezvoltarea tehnologică. Dezvoltăm dezvoltăm tehnologia, suntem într-o altă aeră de dezvoltare tehnologică. În paralel trebuie să dezvoltăm și mai mulți sistemele de protecție. Câte televizoare din România sau din Republica Moldova, inteligente, care au acces total la internet, sunt protejate față de atacuri care, efectiv, pot deschide, manipula, sau înregistra, dacă sunt și dispozitive de jocuri cu camere video înregistrate pe televizor, activitatea în casă. Vă spun? Cam 90% dintre acestea. 90% sunt vulnerabile.Și nu sunt vulnerabile în fața atacurilor unor grupuri de heteroprofesioniști, ci chiar și liceeni. Deci nu încurajăm să se întâmple așa ceva, că tot atac cibernetic e și tot legii penale se aplică. Dar trebuie să avem grijă de toate aceste aspecte.
ATACURILE CIBERNETICE, O PROBLEMĂ DE SECURITATE NAȚIONALĂ
TVR MOLDOVA: Cum pot influențat securitatea unui stat aceste atacuri cibernetice, mai ales dacă vorbim că anul trecut Republica Moldova a avut sute sau chiar mii de alerte cu bombă, dacă vă amintiți. Apăreau practice săptămânal în presă.
Răzvan Cotovelea: Sunt două categorii importante. Prima categorie este dată de înzestarea armată cu dispositive tehnice, tehnici mijloace, activității care sunt de prevenire, monitorizare și chiar de nintervenție. Cel puțin la noi în România acestea toate sunt gestionate de către Serviciul Român de Informații. Serviciul Român de Informații conform legii este structura militarizată care monitorizează și intervine în cazuri de atac cybernetic astfel încât să putem să identificăm și să anihilăm orice acțiune de acest tip. În altă ecuație și în altă cheie există și o altă instituție care se ocupă în general, civilă fiind, în general de monitorizare a rețelelor și identificarea zonelor din care vin anumite atacuri cibernetice. Că până la urmă un atac cibernetic este un IP undeva în România sau undeva în lumea europeană sau undeva pe lume și care trimite un milion de mesaje pe secunde și încearcă să afle parola computerului tău. Este cel mai simplu mod de atac cibernetic. Este și celălalt prin care eu îți trimit un filmuleț, te uiți la filmuleț, vezi despre ce e vorba și în secunda aia se înregistrează în programul de software un alt program numit generic virus. Este un soft care se instalează odată ce vezi filmulețul atașat. Lucrurile acestea nu pot fi gestionate la nivel național doar de către o entitate privată sau de către un grup de cetăței. Sunt legiferate, sunt stabilite printr-un sistem foarte clar de către Ministerul Comunicațiilor, Serviciul Român de Informații și în general toate instituțiile statului și sunt foarte multe bune practice și foarte multe recomandări care ar trebui puse în practică de către operatorii privați, de către persoanele fizice, de către organizațiile non-guvernamentale, astfel încât să fie dificil pentru oameni neavizați. Structuri specializate, dacă doresc să spargă site-ul, postul din noastră televiziune, nu aveți nicio șansă. Dar acolo este vorba de unități armate. Unități care aparțin structurilor militarizate. Noi vorbim aici de protecție afață de niște hackeri care sunt pe piață și care ne pot face foarte multe.
COTOVELEA: ESTE O MARE BUCURIE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN Republica Moldova
TVR MOLDOVA: Aș vrea să trecem și la domeniul Afaceri Europene.Republica Moldova speră să înceapă negocierile de aderare la UE în acest an, la ce fonduri am putea avea acces dacă aceste negocieri încep?
Răzvan Cotovelea: Pentru mine, ca diplomat, fost expert în fonduri europene, politici de dezvoltare, post-ministru a ajuns la afacerea europeană o perioadă suficient lungă astfel încât să-mi dau seama de greutatea parcursului pe care Republica Moldova îl are în acest moment. Vreau să vă spun că este o mare bucurie să vedem ce se întâmplă la Chișinău de doi ani de zile până în prezent, este exact ce trebuie să se întâmplă. Summitu din primăvară, succesul pe care l-a reputat acest summit, prin prezența aproape integrală a șefilor de stat și guverne din Uniunea Europeană, toți cei care au fost invitați, numai că au venit aici, au venit și au lansat un mesaj foarte puternic de susținere a Republicii Moldova. Activitatea diplomatică a primului ministru de la Chișinău, a domnului Nicu Popescu, ministru de Externe și numai în primul rând a doamnei președintă Maia Sandu. Sunt, de fapt, niște coordonate care vor bătători drumul, vor defini condițiile de începere a negociei. Eu sunt extrem de pozitiv, cred că lucrul acesta se va întâmpla, cred că lucrul acesta se va întâmpla în toamnă, când va avea loc consiliul, dacă din motive tehnice sau din motive diplomatice pe care nu le știm în acest moment și ar putea, ar putea să apară înainte de întâlnirea oficială dintre șefii de stat și guvern, nu va fi posibil în această toamnă iarnă, probabil cu siguranță în primavara anului viitor decizia va fi luată, ceea ce este exact ce trebuia făcut. Deci, din punctul acesta de vedere, planul, strategia a doamnei președinte, a guvernului el, tuturor ministrulor implicați, este una foarte bună și să știți că Bucureștiul a susținut la milimetru în acest demers toate strategiile, gândurile și mesajele pe care puteam să le facem pentru misiunea de integrare europeană în perioada asta și așa o vom face până la capăt.
