„O strategie a fost cea pe cale deschisă, partidele pro-ruse care mereu au declarat asta și au demonstrat că slujesc cu smerenie interesul Federației Ruse în R. Moldova și nicidecum interesul R. Moldova. Au existat organizațiile criminale, care le-ați văzut scoase din nou la rampă cu încercări de finanțări ilegale, destabilizări. Și a treia categorie de actori sunt partidele colorate în culorile UE, deși sunt KGB-iste. Iată că ați văzut că unii lideri așa-declarați pro-europeni și tocmai prin această reuniune ei s-au developat. Nu poți pretinde că ești pro-european și să stai la o masă cu condamnații în furtul miliardului, nu poți sta la o masă cu cei care sunt împotriva integrării europene și care execută întocmai indicațiile de la Moscova. Desigur că vom mai vedea pe parcurs, aceștia nu sunt toți, mai sunt fel de fel de quási-lideri scoși de pe la naflatină, foști premieri, președinți de țară care recent au zburat la Moscova și au primit indicații. O să vedem diferiți actori care vor veni să lupte împotriva R. Moldova. Ei înțeleg foarte clar – cetățenii doresc integrarea europeană, guvernarea la fel și ei înțeleg că asta e ultima luptă care pot să o dea împotriva guvernării și împotriva poporului R. Moldova de a opri elanul nostru. Vor să încerce diferite miș-mașuri. Nu le va reuși, vom merge în fața poporului și o să punem în Constituție exact ceea ce ne dictează poporul. Ei înțeleg că este ultima lor bătălie pentru că dacă pierd și următoarele parlamentare nu mai au nicio șansă niciodată. De aceea cetățenii trebuie să fie foarte atenți când se mobilizează să meargă la referendum, prezidențiale și următoarele parlamentare pentru că acestea vor fi ultimele lupte pentru democrație și pentru viitorul R. Moldova”, susține deputatul PAS, Vasile Grădinaru, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA.

Președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, este de părere că forțele pro-ruse nu vor reuși să desemneze un candidat comun la prezidențiale.

„Egourile sunt mari, jocul pentru ei este complicat și dacă ne uităm peste participanți acolo practic fiecare se vede candidat. În această formulă, în formula în care egourile și interesul meschin domină, interesul partiinic, de grup, nu cred că vor reuși desemnarea unui candidat comun. Moscova are strategie mai complexă în cazul dat, în primul rând, operează prin crearea unui sistem de corupție electorală orizontală cu acoperire națională. Și cel mai mare eșec al organelor de urmărire penală este faptul că ei nu au știut să oprească construcția acestui sistem și el este funcțional și crește. Cât Veronica Drăgălin se perindează pe facebook, numărul persoanelor angajate de Șor să corupă cetățenii noștri este în creștere și banii pompați aici sunt nelimitați. O a doua categorie de formațiuni politice ele sunt semi-deghizate, în trecut deschis afiliate, acum au un joc mai complex, sunt acceptate inclusiv de cancelariile europene, inclusiv de București. Și lucrurile s-au complicat. Cine sunt acei oameni pe bune timpul va arăta. Cred că majoritatea din ei se uită la frontul din Est și tare ar vrea să știe unde va bate vântul ca să se orienteze mai bine: spre Est sau Vest. Jocul e complex și șansele noastre de a proteja democrația și de a evita distorsionarea rezultatelor electorale este numai reforma, eficientizarea și reforma sistemului de urmărire penală și de justiție”, a spus Ștefan Gligor.

Prezent în cadrul aceleeași emisiuni, politologul de la București, Radu Carp, s-a referit la pașii pe care urmează să-i întreprindă R. Moldova în procesul de aderare la UE.

„Negocierile de aderare a R. Moldova la UE sunt într-un fel simplificate de faptul că România a parcurs aceleași etape pentru acquis-ul UE tradus în română, dar atenție - el era tradus la nivelul 2007 la care se adaugă toate acele prevederi care au intrat în vigoare la nivel european din 2007 până în prezent. Aici R. Moldova va trebui să selecteze, să facă o selecție a tuturor actelor normative relevante. Problema fundamentală nu e legată de traducere, cu o echipă de traducători astăzi se traduce foarte rapid. Problema majoră este dacă există această capacitate majoră de implementare a acquis-ului și aici R. Moldova, trebuie să se inspire cred eu mai degrabă din felul în care țările baltice au abordat aderarea pentru că ele au o populație comparabilă cu a R. Moldova, o distribuție în teritoriu comparabilă pentru că sunt state unitare și au un sistem administrativ oarecum cu R. Moldova, o experiență în interiorul fostei Uniuni Sovietice aș zice importantă pentru a decela acele practici în administrație care s-au perpetuat și care au influențat negativ. Cred că acolo ar trebui să se îndrepte R. Moldova. România ajută în mod efectiv la experiența care a fost dobândită prin cei care au negociat. Prin cetățenii români care fac parte din structurile Comisiei Europene, prin parlamentarii români care ajută la elaborarea unor rezoliții cu privire la R. Moldova, dar cred că ar trebui acordată atenție și unei legături mai strânse cu țări similare de tipul Sloveniei, țărilor baltice, de ce nu a Maltei. Sunt multe țări care ar putea să servească drept bune practici. Și mai este o problemă în R. Moldova legată de persoanele care lucrează efectiv în ceea ce privește integrarea europeană, pentru că a existat un aflux masiv de persoane care au plecat din țară foarte competente și în locul lor nu au mai venit alte persoane. Aici cred că foarte rapid ar trebui să primeze chestiunea legată de educație pentru că până la momentul actual s-a mers pe ideea sunt diferite traininguri, ne adaptăm din mers. Nu. Cred că ar trebui instituită o formă de pregătire la nivel centralizat pentru toți acești funcționari care vor lucra cu problemele legate de aderare. Cred că în următoarea perioadă efortul ar trebui să fie concentrat pe educație”, a afirmat Radu Carp.