Cei care i-au studiat opera, spun că Mihai Eminescu este unul dintre făuritorii limbii româneşti. La 130 de ani de la moartea scriitorului, la Chişinău, limba română este învăţată prin lucrările Luceafărului culturii româneşti. Peste 100 de mii de vizitatori calcă, anual, pragul Centrului Academic Internaţional Eminescu, instituţie unică în întreg spaţiul românesc. Centrul păstrează întreaga operă eminesciană şi cele mai importante monografii despre Eminescu.
La centrul Academis, limba română este studiată şi glorificată prin scrierile lui Mihai Eminescu.
Numărul cititorilor şi iubitorilor operei eminesciene este în continuă creştere. În fiecare an, Centrul Academic Internaţional Eminescu înregistrează peste o mie de vizitatori noi. Şi străinii vin şi învaţă limba română.
Unul dintre creatorii acestei instituţii este academicianul Mihai Cimpoi, un mare cunoscător al creaţiei eminesciene. La inaugurare, academicianul a donat centrului o colecţie de o mie de exemplare de documente ale marelui poet român.
Centrul academic international mai deţine şi 38 de volume ale caietelor lui Eminescu, în facsimile. Jurnalele conţin 16 mii de pagini, cu toată poezia şi proza scriitorului.
Eminescu a fost şi un mare patriot şi a început lupta pentru renaşterea naţională, continuată de românii din stânga Prutului, la sfârşitul anilor '80.
Numărul cititorilor şi iubitorilor operei eminesciene este în continuă creştere. În fiecare an, Centrul Academic Internaţional Eminescu înregistrează peste o mie de vizitatori noi. Şi străinii vin şi învaţă limba română.
Unul dintre creatorii acestei instituţii este academicianul Mihai Cimpoi, un mare cunoscător al creaţiei eminesciene. La inaugurare, academicianul a donat centrului o colecţie de o mie de exemplare de documente ale marelui poet român.
Centrul academic international mai deţine şi 38 de volume ale caietelor lui Eminescu, în facsimile. Jurnalele conţin 16 mii de pagini, cu toată poezia şi proza scriitorului.
Eminescu a fost şi un mare patriot şi a început lupta pentru renaşterea naţională, continuată de românii din stânga Prutului, la sfârşitul anilor '80.
