Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat şcoala va contribui la inegalitatea performanţei educaţionale între elevii din grupurile avantajate şi cele defavorizate din punct de vedere social. Tinerii neîncadraţi în educaţie, muncă sau formare sunt expuşi unui risc mai mare de excluziune socială comparativ cu restul populaţiei. O arată un studiu de evaluare a impactului socio-economic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA şi în colaborare cu Cancelaria de Stat şi celelalte entităţi ONU. Acelaşi studiu arată că femeile au alocat mai mult timp ca bărbaţii treburilor casnice şi monitorizării asistării copiilor în timpul învăţării la distanţă. Iar persoanele în etate au manifestat mai multe sentimente de singurătate şi îngrijorări cu privire la sistemul de sănătate.
Nigina Abaszada, reprezentantă rezidentă UNFPA în Republica Moldova a spus că nu există o cale uşoară pentru depăşirea pandemiei şi pentru restabilire, dar depinde de cetăţenii Republicii Moldova să reuşească să depăşească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni şi sectoare, relatează IPN. „Construirea punţilor între generaţii, solidaritatea între generaţii, şi colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferenţa pentru vieţile pe care le putem salva şi pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a subliniat Nigina Abaszada.
Studiul mai arată că liberii profesionişti au remarcat o scădere a vânzărilor. A fost restricţionat accesul la materii prime şi a scăzut cererea internă, iar migranţii au fost nevoiţi să revină acasă sau să-şi reevalueze perspectivele de muncă. 62% este rata pierderii locurilor de muncă în rândul acestora, dintre care 72 % intenţionează să revină în aceeaşi ţară. Totodată, 78,2% dintre migraţii reveniţi au raportat lipsa asigurării medicale.
Copiii şi tinerii s-au confruntatat cu bariere în cale învăţării la distanţă. 75% dintre aceştia nu au avut dispozitive suficiente. 50% nu au avut conexiune la internet. Tot atâţia nu au avut cunoştinţe adecvate pentru a se conecta la platforme educaţionale la distanţă.
67% din gospodăriile sărace nu au venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile lunare. Circa 65% dintre acestea s-au bazat pe alimente mai ieftine. Una din cinci gospodării sărace şi-au redus cheltuielile aferente sănătăţii şi educaţiei pentru a face faţă consecinţelor pandemiei.
Una din patru femei vulnerabile şi-au pierdut locul de muncă. 69% dintre ele au pierdut cel puţin 25% din venit. 96% dintre femeile vulnerabile s-au ocupat de treburile casnice în timpul pandemiei.
37% din tinerii neîncadraţi în educaţie, muncă sau formare nu au avut suficient echipament de protecţie în perioada pandemie. 25% dintre ei nu aveau casa conectată la sursă de energie. 47% şi-au cheltuit economiile pentru a face faţă cheltuielilor aferente pandemiei.
În cazul vârstnicilor, 60% au avut dificultăţi de procurare a măştilor de faţă şi 39% a dezinfectantului de mâini. 79% au perceput că preţurile la alimente cresc. 67% nu au suficiente venituri pentru cheltuielile lunare.
În contextul acestor rezultate, specialiştii recomandă crearea unui sistem de servicii de telemedicină în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri, creşterea plăţilor de asistenţă socială, protejarea celor mai vulnerabili oameni prin angajarea asistenţilor sociali suplimentari. De asemenea, e necesar un program de răspuns la violenţa domestică, conectarea la învăţare a copiilor vulnerabili, reprofilarea profesională pentru tinerii neangajaţi şi migranţii reveniţi.
Evaluarea a fost efectuată în perioada mai-octombrie, utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Naţional de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting–parte a analizei PNUD, desfăşurat în august-septembrie în rândul a 390 de cetăţeni, dar şi surse alternative de date.
