Covid 19

PNUD: Guvernele trebuie să îşi asume lupta împotriva dezinformării şi falsurilor despre coronavirus

post-img

Creşterea numărului de falsuri şi răspândirea dezinformării ameninţă răspunsurile naţionale la pandemie, punând în pericol şi mai mare vieţile oamenilor şi mijloacele de subzistenţă. Guvernele trebuie să intensifice lupta împotriva valurilor din ce în ce mai mari de informaţii false, instigatoare la ură şi înşelătoare, care ameninţă cu înrăutăţirea impactului deja grav al virusului, avertizează Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Fiind alături de oameni pentru a construi o relaţie de încredere, guvernele naţionale pot atenua ameninţările grave ale dezinformării şi, respectiv, pot preveni mai multe pierderi de vieţi şi mijloace de subzistenţă. PNUD lucrează îndeaproape cu instituţiile naţionale, media şi organizaţiile societăţii civile pentru a contribui la lupta împotriva răspândirii falsurilor şi a dezinformării, inclusiv prin susţinerea iniţiativelor de utilizare a reţelelor de socializare şi media online pentru a răspândi informaţii verificate despre COVID-19.

Recomandările referitoare la prevenirea COVID-19 se schimbă rapid pe măsură ce evoluează cercetările medicale în domeniu. La rândul său, această evoluţie rapidă şi impactul noii informaţii asupra vieţii şi a mijloacelor de trai a provocat o sete de informaţii din partea publicului. Reţelele de socializare, sursele neformale de informare şi pseudo-jurnalismul au acaparat golurile informaţionale, semănând de cele mai multe ori frică, stigmatizare, discriminare şi confuzie.

„Valul informaţional despre remedii false, stigmatizarea, teoriile conspirative şi falsurile care au inundat mass-media în general şi, în special, platformele online, au creat un mediu informaţional haotic - unul care nu numai că subminează eficienţa măsurilor de sănătate publică, ci şi care conduce spre violenţă şi discriminare în viaţa reală, confuzie, frică şi, foarte probabil, prejudicii sociale pe termen lung”, a declarat administratorul PNUD Achim Steiner.

„Învăţând lecţiile de la HIV şi Ebola, trebuie să ne unim forţele pentru a învinge dezinformarea şi stigmatizarea, ancorând şi promovând în răspunsurile noastre date ştiinţifice, dovezi, drepturi ale omului şi solidaritate. Deşi mulţi actori poartă responsabilitatea pentru contracararea dezinformării, nu se vor realiza progrese reale fără liderismul guvernului”, a adăugat Steiner.

Provocarea de astăzi este că instrumentele şi tacticile de fabricare a falsurilor şi de promovare a dezinformării sunt literalmente la îndemâna oricui doreşte să coopteze COVID-19 pentru propria agendă, inclusiv cea a agenţiilor guvernamentale. De exemplu, cercetătorii de la Fundaţia Bruno Kessler au analizat 112 milioane de postări pe reţelele de socializare, legate de pandemie, şi au descoperit că 40 la sută provin din surse nesigure şi că aproape 42 la sută din cele peste 178 de milioane de tweet-uri legate de COVID-19 au fost făcute de boţi. În acelaşi timp, Institutul Reuters a constatat că aproximativ o treime din utilizatorii de social media au raportat că au văzut informaţii false sau înşelătoare despre coronavirus, în timp ce cercetările realizate de Pew sugerează că persoanele care se informează preponderent prin intermediul social media au mai multe şanse să fie expuse la conţinut fals.

În regiunea Europa şi Asia Centrală, PNUD a contribuit la avansarea eforturilor la nivel naţional în vederea combaterii dezinformării şi a falsurilor despre coronavirus şi la informarea corectă a persoanelor, pentru a atenua riscul virusului.

În Azerbaidjan, PNUD şi Guvernul au lansat un bot WhatsApp pentru a răspunde la întrebările publicului despre coronavirus şi pentru a oferi informaţii prompte, fiabile şi oficiale, 24 de ore pe zi. Botul poate acoperi până la un milion de utilizatori în acelaşi timp şi răspunde la orice solicitare în mai puţin de o secundă. Toate informaţiile sunt preluate direct de pe canalele oficiale ale Guvernului şi verificate de două ori de TABIB (Administraţia Naţională a Diviziunilor Medicale Regionale). PNUD Georgia a depus eforturi pentru a disemina informaţii veridice despre COVID-19 în rândul minorităţilor etnice (publicarea şi distribuirea pliantelor nu numai în Georgia, dar şi în Armenia şi Azerbaidjan), comunităţilor rurale (pliante şi afişe). În regiunea Abhaziei, mesaje de prevenire elaborate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii au fost difuzate de mai multe ori pe zi la Abkhaz TV.

În cadrul unui program pentru drepturile omului al ONU-Suedia, PNUD Moldova a desfăşurat o campanie informativă privind COVID-19 şi impactul pandemiei asupra drepturilor omului, inclusiv cele economice şi sociale. Materialele au fost distribuite grupurilor vulnerabile, inclusiv în regiunea transnistreană.

În Ucraina, PNUD şi-a mobilizat coordonatorii regionali pentru Agenda 2030 pentru acţiuni de sensibilizare privind reducerea riscurilor COVID-19a autorităţilor locale, universităţilor şi asociaţiilor de proprietari de locuinţe din 24 de regiuni ale ţării. Reţeaua de coordonatori a fost implicată şi în amplificarea campaniei de comunicare la acest subiect. Mesajele de prevenire au fost, de asemenea, orientate către persoanele cu dizabilităţi, acestea fiind informate cum pot reduce riscurile contaminării. În Albania, persoanele cu deficienţe de auz pot accesa non-stop o linie fierbinte creată şi menţinută de PNUD prin intermediul WhatsApp, în timp ce PNUD Uzbekistan a sprijinit campania de informare a Guvernului, prin traducerea broşurilor şi pliantelor în limbajul Braille şi prin implicarea unui traducător în limbajul mimico-gestual în programele informative dedicate COVID-19.

„Cele mai bune arme pe care orice guvern le poate folosi acum sunt transparenţa, diplomaţia şi colaborarea. Guvernele pot conduce prin exemplul propriu, demonstrând cum pot fi utilizate tehnologiile şi integritatea. Acestea pot negocia cu companii mari de tehnologie, pot promova campanii naţionale de alfabetizare digitală, pot sponsoriza eforturile de verificare a faptelor şi permite jurnaliştilor să îşi facă treaba. Această investiţie se va răscumpăra de nenumărate ori sub forma unor societăţi incluzive şi informate şi a unor cetăţeni implicaţi", a declarat Malin Herwig, directoarea interimară a Centrului de Guvernare al PNUD din Oslo.

„Guvernele care ascund informaţii, suprimă opinii sau seamănă disensiuni în societate în jurul COVID-19 au de câştigat foarte puţin. În viitorul imediat, această atitudine va genera suprasolicitarea sistemelor de sănătate şi a măsurilor de securitate, va stârni supărarea cetăţenilor şi va adânci divizările şi inegalităţile sociale. Pe termen lung, va continua să erodeze valorile şi principiile democratice, drepturile omului şi coeziunea socială”, a adăugat Herwig.

Luna trecută, ONU a lansat campania „Verified”, o iniţiativă pentru combaterea flagelului tot mai mare de dezinformare COVID-19 prin creşterea volumului şi a informaţiilor corecte şi de încredere. „Verified” oferă informaţii în jurul a trei teme: ştiinţă – pentru a salva vieţi; solidaritate – pentru promovarea cooperării locale şi globale; şi soluţii – care pledează pentru sprijinul populaţiei afectate. De asemenea, campania va promova informaţii despre recuperarea după criza generată de COVID. Aceasta va aborda criza climatică, principalele cauze ale sărăciei, inegalităţii şi foamei. În parteneriat cu PNUD, alte agenţii ONU, echipe de ţară ale ONU, influenceri, societatea civilă, companii private şi mass-media, iniţiativa va contribui la distribuirea de conţinut veridic şi va implica platforme de social media pentru a dezrădăcina ura şi afirmaţiile nocive despre COVID-19.