Covid 19

Şase luni de la apariţia primului caz de COVID-19 în R. Moldova. Astăzi suntem printre primele state de pe glob la numărul de cazuri active

Republica Moldova împlineşte jumătate de an de la apariţia primului caz de coronavirus. Pacientul Zero venea din Italia, din vacanţă şi a fost numit iresponsabil de către premierul Ion Chicu.

Cu o lună înainte de apariţia primului caz, autorităţile din sănătate spuneau că există şanse mici de a introduce virusul în Republica Moldova pentru că nu avem rută directă cu China. Astăzi, suntem printre primele state de pe glob la numărul de cazuri active, iar specialiştii acuză guvernarea că au lăsat populaţia pe cont prorpiu în faţa pandemiei. În plus, experţii prognozează o agravare a situaţiei pe fondul gripei sezoniere, care se apropie.

NATALIA CATERENCIUC, şef Direcţie ANSP: "Au  fost evaluate aeroporturile care au legătură cu China, că Dvs. faceţi referire că vine din China, noi nu avem rută directă cu China, de aceea riscul este mai mic, luând în consideraţie că nici în Europa nu sunt cazuri." 

Pe 24 ianurie, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică ne dădea asigurări că totul este sub control şi că nu există niciun risc. România  cumpărase deja un lot de teste, însă, la Chişinău, şeful ANSP, Nicole Furtună, spunea că nu va avea nevoie de teste deoarece ar fi fost o investiţie inutilă în condiţiile în care nu avem rută directă cu China.

NICOLAE FURTUNĂ, şef ANSP: "Noi, în cadrul Agenţiei, avem persoane certificate, se duce proba la Berlin şi se confirmă diagnosticul şi nu e cazul ca Moldova să aibă teste." 

După aceste declaraţii, care îndemnau la calm, a apărut şi primul caz de infectare în Republica Moldova. Era vorba despre o femeie care se întoarcea din vacanţă din Italia şi care s-a simţit rău în timpul zborului cu avionul. Premierul a numit-o iresponsabilă pentru că a urcat la bord infectată, iar preşedintele Igor Dodon a făcut public numele ei într-o conferinţă de presă. A încălcat legea cu privire la datele cu caracter personal şi a scăpat nesancţionat. 

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Conducerea pe atunci a luat totul mai lejer, autorităţile nu cred că au mobilizat tot sistemul de sănătate, ceea ce s-a întâmplat acum şi unde suntem este rezultatul acestei atitudini că lasă o să treacă de la sine." 

În consecinţă, astăzi, avem aproape 40 de mii cazuri de infectare, dintre care 10 mii de cazuri sunt active. Ceea ce ne plasează în topul mondial la numărul de cazuri active raportate la suta de mii de locuitori. Au fost şi trei luni de carantină absolută în Republica Moldova, iar viaţa cotidiană s-a schimbat. 

CEZARA DILEVSCHI, psiholog: "Atât la persoana activă, cât şi la persoana pasivă pot apărea comportamente compulsive –spălatul excesiv pe mâini, curăţarea suprafeţelor  refuzul de a atinge alte persoane, frica de a fi împins de o altă persoană, refuzul de a primi oaspeţi de a merge în ospeţie." 

Studiile la nivel global au demonstrat că pandemia provocată de noul coronavirus a afectat starea emoţională a peste 70 la sută din populaţia lumii. În cazul epidemiilor anterioare s-a demonstrat că efectele negative ale izolării au fost prezente şi la un an după ieşirea din carantină.

CEZARA DILEVSCHI, psiholog: "Costurile acestei izolări sunt mari. Multe voci spun că statul în apartament fără socializare şi job este asemeni statului în penitenciar şi această izolare trebuie cântărită bine de autorităţi, se va observa o rată de creştere a psihozelor la populaţie sau tentative de suicid."

Efectele izolării s-au resimţit şi în economia Republicii Moldova. Încasările la buget au scăzut, iar multi agenţi economici au dat faliment sau sunt în pragul de a se închide afacerile. Conform statisticii oficiale, ponderea populaţiei încadrate în câmpul muncii, în trimestrul doi al acestui an, a scăzut cu aproape 8 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În plus, evoluţia salariului mediu în trimestrul 2 al acestui an a înregistrat cea mai mică din ultimii cinci ani.

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Aş vrea să ies cu o glumă – economia Republicii Moldova nu a fost afectată pe motiv că nu avem economie." 

Din cauza pandemiei au scăzut şi investiţiile în afacerile imobiliare - cu 15 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. A scăzut şi numărul de locuinţe date în exploatare, cu peste 19% în lunile ianuarie-iunie 2020, în comparaţie cu prima jumătate a anului trecut. În declin a fost şi domeniul asigurărilor. Acestea au scăzut cu 18,5% în lunile ianuarie-iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Iar domeniul HORECA, turismului şi transportul a fost puse la pământ. Experţii susţin că reacţiile guvernului la efectele pandemiei asupra economiei au fost inadecvate.

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Toate ţările lumii au acordat suport direct populaţiei care a intrat în şomaj tehnic, li s-au păstrat salariile de 75 la sută, la noi s-a făcut o harababură, s-a oferit 2700 de lei pentru şomaj, dar s-a constat că nu era aşa uşor să intri în acea listă." 

Agenţii eocnomici nu au primit niciun ajutor din partea statului pentru a putea păstra toate locurile de muncă. În schimb, guvernul a garantat doar dobânda la credite pentru oamenii de afaceri.

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Să garantezi doar dobânda este o mostră de populism." 

Specialiştii prognozează că deficitul bugetar se va dubla, iar situaţia epidemiologică va deveni şi mai critică.

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Situaţia se va agrava pe fundalul gripelor sezonire, cred că mergem într-o situaţie greşită, pentru că în continuare nu depistăm alfa şi omega, nu trebuie inventată bicicleta, trebuie depistate persoanele intrate în contact şi izolate asta s-a cerut de la autorităţi." 

În ultimele 6 săptămâni se înregistrează un trend negativ la numărul de cazuri noi, dar cifrele rămân îngrijorătoare. Numărul de cazuri grave, dar şi numărul de decese sunt în creştere. Experţii spun că statul i-a lăsat pe cetăţeni pe cont prorpiu în faţa pandemiei.

VICTOR CIOBANU, expert economic: "Observăm că ea a fost lăsată pe cont propriu, dacă doreşti să afli este sau nu covid, te duci la privat şi faci testul."

Până statul îşi va asuma responsabilitatea de a testa masiv, aşa cum se întâmplă în majoritatea ţărilor din restul Europei, cetăţenilor nu le rămâne decât să se bazeze pe propriile puteri în încercarea de a reduce numărul de infectări. Purtatul măştii, păstrarea distanţei fizice şi evitarea aglomeraţiilor rămân proceduri de prevenţie ce ar trebui respectate cu stricteţe.