O expoziţie de artă scenografică va fi vernisată în contextul centenarul teatrului românesc la Chişinău. Peste 76 de lucrări din grafica naţională a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, semnate de 11 scenografi renumiţi, completate cu o duzină de schiţe şi desene ce reprezintă ultimele spectacole ale Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, vor edifica activitatea scenografică a teatrului din 1921 până în prezent, transmite IPN.
Potrivit directorului general al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea, expoziţia reprezintă o selecţie de schiţe de scenografie şi costume elaborate pentru diverse spectacole, care au fost jucate pe parcursul a o sută de ani pe scena teatrului românesc din Chişinău, printre care se regăsesc opere semnate de renumitul pictor Auguste Baillayre, de origine franceză, stabilit în anul 1918 în Basarabia, lucrări de Nicolai Alentiev, Petru Balan, Irina Gurin, Anatolii Jeludev, Lazar Kauşanskii şi alţi artişti consacraţi. „Această reprezentare expoziţională, organizată în cadrul parteneriatului dintre Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” şi Direcţia Cultură a Primăriei Chişinău, este parte din istoria teatrului, marcând totodată dinamica evoluţiei mijloacelor de exprimare şi rolul artei scenografice în teatrul românesc din Moldova”, a spus directorul MNAM.
Directorul Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a remarcat că cei 100 de ani pe care îi împlineşte teatru înscriu o istorie marcată la propriu de arta scenografică, nu doar de jocul actorilor, dar şi de jocul spectacular al formelor şi culorilor. „Masca, costumul şi decorul au fost elemente esenţiale ale teatrului, legate indisolubil de evoluţia acestuia, de la originile sale până în prezent. În spaţiul de la est de Prut, elementele de scenografie s-au întâlnit în diverse manifestări ale artelor spectacolului şi până la începutul secolului al XX-lea. Totuşi, abia odată cu înfiinţarea Teatrului Naţional românesc, a primului teatru permanent, de repertoriu, susţinut din bani publici, la Chişinău, se pune problema creaţiei şi producţiei scenografice. Şi bineînţeles se pune şi problema artiştilor plastici, dispuşi să renunţe la dreptul, la confortul şi la ambiţiile individuale, ale eu-lui autor singular al unei opere de artă, şi să împartă o bună parte din fiinţa lor creatoare cu alte firi, la fel de bântuite şi neliniştite de ideile creaţiei – cu regizorul şi actorii”, a adăugat Petru Hadârcă.
Expoziţia va fi inaugurată vineri, 20 august, la ora 12.00, şi va fi deschisă publicului până pe 19 septembrie.
