CULTURĂ

Festival de muzică populară românească, organizat la Cernăuţi cu oaspeţi din România şi R. Moldova

post-img

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi a organizat săptămâna trecută a şaisprezecea ediţie a Festivalului Internaţional de Muzică Populară Românească „În grădina cu flori multe”, care are ca scop valorificarea şi promovarea culturii şi tradiţiilor româneşti.

Festivalul îşi propune să descopere şi să încurajeze tineri interpreţi ai cântecului şi dansului popular românesc şi „să contribuie la prosperarea naţional-culturală a neamului în această zonă istorică”, au transmis organizatorii într-un comunicat post-eveniment, relatează InfoPrut.ro.

Ei au subliniat impactul şi relevanţa desfăşurării manifestării într-un spaţiu multietnic şi multicultural, susţinând că identitatea culturală este elementul definitoriu pentru om în viaţă.

Festivalul a devenit în timp o sărbătoare a românilor din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa şi nordul Basarabiei, provincii istorice româneşti, şi o rampă de lansare a tinerilor interpreţi pasionaţi de muzica populară românească.

Concurs de interpretare folclorică

Concursul s-a desfăşurat la Casa de Cultură Horbova şi Sala de Spectacole ,,Dumitru Covalciuc” a Centrului Bucovinean de Artă Cernăuţi, în prezenţa reprezentanţilor administraţiilor locale, a unor artişti consacraţi din România şi Republica Moldova şi a admiratorilor tezaurului muzical românesc.

Aproape 200 de concurenţii s-au înscris la patru secţiuni: solişti vocali, solişti instrumentişti, formaţii vocal – folclorice şi formaţii coregrafice. Juriul a fost format din muzicieni, etnologi, etnografi şi profesori.  Preşedintele Juriului a fost Artistul Emerit Nicolae Hacman.

Trofeul la secţiunea Solişti vocali a revenit Flaviei-Maria Cochirleanu (Buzău) şi cel de la secţiunea Solişti instrumentişti a fost câştigat de Patrisia Ivaneţ (Hruşeuţi, Regiunea Cernăuţi) la nai.

Anastasia Opaeţ din Cireş, Regiunea Cernăuţi, şi Elena Lazăr din Dăeni, judeţul Tulcea, au câştigat Diplome de gradul I şi Diplome speciale de performanţă din partea membrilor Juriului.

Simpozion de etnografie

În paralel cu concursul muzical s-a desfăşurat şi a treisprezecea ediţie a Simpozionului „Vatră dulce strămoşească”. Aceasta a fost dedicată problemelor de revitalizare, conservare, promovare а patrimoniului cultural material şi imaterial cu specific identitar românesc. Lucrările prezentate vor fi publicate în Magazinul etnocultural „Cronici Bucovinene”.

Una din lucrări a avut tema „Coloanele cerului – rădăcini paleoetnologice ale troiţelor româneşti”. Autoarea, drd. Marioara Calancea, Preşedintele Asociaţiei profesionale Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Arboroasa” din judeţul Suceava, a documentat troiţa ca element definitoriu al identităţii naţionale româneşti.

Ea a semnalat că troiţele din satele româneşti au evoluat din tiparul stilistic al monumentelor arhaice denumite coloane ale cerului şi redau învăţăturile creştine într-un mod propriu românesc, integrându-le viziunii populare autohtone asupra lumii şi a vieţii printr-o sinteză între straturile culturale arhaice şi creştinism.

Manifestările au fost organizate în parteneriat cu Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească ,,Ciprian Porumbescu”, cu Centrul pentru Conservarea şi Promovareа Culturii Tradiţionale ,,Arboroasa” din judeţul Suceava, şi cu sprijinul Consiliului Raional Cernăuţi şi al Consulatului General al României la Cernăuţi.