Zeci de costume populare româneşti au fost expuse la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Expoziţia a fost deschisă cu prilejul Zilei Naţionale a Portului Popular pentru a promova dosarul "Arta cămăşii cu Altiţă", depus la UNESCO, de România şi Republica Moldova.
La Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală Expoziţia sunt prezentate peste 40 de costume populare din toate regiunile Republicii Moldova. Publicul poate admira şi o colecţie nouă de costume populare româneşti, care intră în patrimoniul Muzeului.
PETRU VICOL, director, Muzeul Naţional de Etnografie: „Nucleul acestei expoziţii o prezintă costumele noastre din colecţie care sunt foarte valoroase şi cuprind perioada sfârşitului secolului 19, începutul sec.20. Este o expoziţie organizată în vederea susţinerii dosarului comun al R. Moldova şi Românidi depus pe 29 martie curent la UNESCO."
În acest scop, organizatorii au pus accent pe promovarea cămăşii cu altiţă.
VARVARA BUZILĂ, secretar ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie: „Aici avem o cămaşă de preoteasă, cusută la mijlocul secolului 19. Este făcută pe pânză de in şi a fost cusută cu fir de lână, vopsit în condiţii casnice cu frunze. Are mâneca cu altiţă separată, un creţ şi râuri. Uitaţi-vă simbolul crucii cusut aici. "
Expoziţia a fost deschisă de Ziua Naţională a Portului Popular, marcată anual, în Republica Moldova, în ultima duminică a lunii iunie.
LILIA POGOLŞA, ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării: „Omagiem portul popular, omagiem toate acele persoane care au putut să însereze semne şi simboluri şi să scrie istoria neamului nostru prin portul popular. "
La expoziţie au venit zeci de meşterilor populari din Republica Moldova. Aceştia au adus cu ei brâie, catrinţe, cămăşi naţionale, opinci şi cojoace.
VALENTINA CHILARU, meşter popular, s. Pelinia: „Am venit mai mult în portul popular, începând de la suman, ie, catrinţă, iţari. Lucrarea care e în faţa mea e pornită de o fată de 17 ani care e plecată în Anglia, are două fetiţe. O ţin când se întoarce înapoi să i-o dau să o adune, să o coase şi să o ia ca amintire. "
EUGENIA MOLDOVANU, meşter popular, Bălţi: „Am diferite lucrări, am şi pălării tradiţionale, am şi aceste tabloruri făcute cu busuioc, care aduc noroc, cu spice, am hora Moldovei şi păpuşile tradiţionale. "
ECATERINA POPESCU, meşter popular, Orhei: „Suntem preocupate de renaşterea motivelor vechi, autentice pe covorul nostru tradiţional. De asemenea ne preocupă şi portul popular vechi, piesele portului popular fiindcă e acelaşi act istoric, politic şi social. E un document frumos şi popular ca şi covorul basarabean. "
Vizitatorii au fost încântaţi de cele văzute.
Expoziţia cu genericul "IE- mărturie de-al meu neam în veşnicie" va fi deschisă publicului larg până la sfârşitul lunii iulie. În acest an, pe 29 martie, România şi Republica Moldova au transmis la Paris dosarul comun "Arta cămăşii cu altiţă" pentru a fi înscris în Lista Reprezentativă UNESCO.
PETRU VICOL, director, Muzeul Naţional de Etnografie: „Nucleul acestei expoziţii o prezintă costumele noastre din colecţie care sunt foarte valoroase şi cuprind perioada sfârşitului secolului 19, începutul sec.20. Este o expoziţie organizată în vederea susţinerii dosarului comun al R. Moldova şi Românidi depus pe 29 martie curent la UNESCO."
În acest scop, organizatorii au pus accent pe promovarea cămăşii cu altiţă.
VARVARA BUZILĂ, secretar ştiinţific, Muzeul Naţional de Etnografie: „Aici avem o cămaşă de preoteasă, cusută la mijlocul secolului 19. Este făcută pe pânză de in şi a fost cusută cu fir de lână, vopsit în condiţii casnice cu frunze. Are mâneca cu altiţă separată, un creţ şi râuri. Uitaţi-vă simbolul crucii cusut aici. "
Expoziţia a fost deschisă de Ziua Naţională a Portului Popular, marcată anual, în Republica Moldova, în ultima duminică a lunii iunie.
LILIA POGOLŞA, ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării: „Omagiem portul popular, omagiem toate acele persoane care au putut să însereze semne şi simboluri şi să scrie istoria neamului nostru prin portul popular. "
La expoziţie au venit zeci de meşterilor populari din Republica Moldova. Aceştia au adus cu ei brâie, catrinţe, cămăşi naţionale, opinci şi cojoace.
VALENTINA CHILARU, meşter popular, s. Pelinia: „Am venit mai mult în portul popular, începând de la suman, ie, catrinţă, iţari. Lucrarea care e în faţa mea e pornită de o fată de 17 ani care e plecată în Anglia, are două fetiţe. O ţin când se întoarce înapoi să i-o dau să o adune, să o coase şi să o ia ca amintire. "
EUGENIA MOLDOVANU, meşter popular, Bălţi: „Am diferite lucrări, am şi pălării tradiţionale, am şi aceste tabloruri făcute cu busuioc, care aduc noroc, cu spice, am hora Moldovei şi păpuşile tradiţionale. "
ECATERINA POPESCU, meşter popular, Orhei: „Suntem preocupate de renaşterea motivelor vechi, autentice pe covorul nostru tradiţional. De asemenea ne preocupă şi portul popular vechi, piesele portului popular fiindcă e acelaşi act istoric, politic şi social. E un document frumos şi popular ca şi covorul basarabean. "
Vizitatorii au fost încântaţi de cele văzute.
Expoziţia cu genericul "IE- mărturie de-al meu neam în veşnicie" va fi deschisă publicului larg până la sfârşitul lunii iulie. În acest an, pe 29 martie, România şi Republica Moldova au transmis la Paris dosarul comun "Arta cămăşii cu altiţă" pentru a fi înscris în Lista Reprezentativă UNESCO.
