ECONOMIC

Banca Naţională: În 2020, sistemul financiar al Republicii Moldova a dat dovadă de rezilienţă

post-img

Pe parcursul anului 2020, sistemul financiar al Republicii Moldova a dat dovadă de rezilienţă, condiţiile economice şi sociale influenţate de efectele pandemiei COVID-19 fiind caracterizate de evoluţii neuniforme şi materializări ale unor riscuri în cadrul segmentelor economiei Republicii Moldova.

Economia Republicii Moldova a fost lovită de pandemie care a cauzat o recesiune mondială ca urmare a sistării activităţii economice cu scopul de a încetini propagarea virusului. În aceste condiţii, pe lângă lockdown-ul intern, recesiunea a fost influenţată şi de multipli factori externi, precum contractarea economică din UE şi a principalilor parteneri din CSI, de asemenea, limitarea circulaţiei persoanelor şi a bunurilor, astfel, micşorându-se atât importurile, cât şi exporturile. Pe fundalul măsurilor guvernamentale întreprinse s-a accentuat deficitul bugetar şi a crescut datoria de stat.

Cu toate provocările aferente perioadei analizate, sectorul bancar a continuat să fie caracterizat de o performanţă financiară satisfăcătoare, menţinându-şi poziţiile solide de profitabilitate şi solvabilitate.

În contextul economic nefavorabil şi al restricţiilor aferente pandemiei COVID-19, portofoliul de credite al sectorului bancar şi-a menţinut ritmul de creştere. Rata creditelor neperformante în totalul creditelor a înregistrat o reducere, în mare parte, datorită creşterii portofoliului total. Riscul de credit a continuat să prezinte cea mai semnificativă ameninţare la adresa stabilităţii sectorului bancar.

Totodată, analiza riscului de credit evidenţiază eficienţa politicilor prudente de administrare a riscurilor de către bănci, care au reuşit să menţină poziţii de capital suficiente în condiţii de criză fără precedent pentru absorbţia pierderilor potenţiale estimate chiar şi în cele mai pesimiste scenarii aferente deteriorării calităţii activelor.

Deşi ratele dobânzii aplicate de bănci au consemnat evoluţii neuniforme, marja bancară de dobândă s-a majorat. Poziţiile valutare deschise ale băncilor s-au încadrat în limitele prudenţiale, iar impactul expunerii directe a sectorului la volatilitatea cursului valutar a fost redus. Lichiditatea sectorului bancar s-a menţinut la niveluri semnificativ superioare în raport cu cerinţele reglementate.

În condiţiile restricţiilor aplicate pe parcursul anului, băncile au reuşit să menţină lichiditatea curentă la nivelul prepandemic, inclusiv să minimizeze în continuare riscul aferent discrepanţelor de maturitate şi monedă dintre active şi obligaţiuni.

Sectorul de creditare nebancară şi-a temperat evoluţia de expansiune pe toate subcomponentele. Volumul bilanţului şi al portofoliului de credite agregat pe sectorul de creditare nebancară s-a menţinut practic la acelaşi nivel faţă de finele anului precedent, iar cel mai semnificativ a fost afectată profitabilitatea OCN, care s-a înjumătăţit comparativ cu profitul acumulat în 2019 (inclusiv urmare a creării provizioanelor adiţionale conform cerinţelor prudenţiale în vigoare în 2020).

Riscul de supraîndatorare a populaţiei şi riscul aferent creditelor ataşate la cursul valutei rămân a fi principalele riscuri asociate sectorului de creditare nebancară. Au fost întreprinse în continuare măsuri de consolidare a cadrului de supraveghere şi reglementare a acestui segment financiar.

Perfecţionarea legislaţiei naţionale este esenţială pentru promovarea unui sector financiar sigur, stabil şi transparent. În anul 2020 au fost operate modificări ale cadrului legislativ şi normativ în contextul consolidării stabilităţii financiare, continuării reformării sistemului financiar prin alinierea la cele mai bune practici şi standarde internaţionale în domeniu, dar şi perfecţionării infrastructurii.