În sectorul animalier se înregistrează un trend descendent al efectivului de animale deja mai mult de un deceniu, ca urmare a diminuării suprafeţelor de nutreţuri, pierderii nişelor pe piaţă şi accesului la pieţele de desfacere externe. Exporturile de produsele animaliere sunt destul de mici. Avem, doar trei poziţii tarifare în oferta de export în UE. Mierea de albini, caviarul şi praful de ouă. De exemplu, în anul curent exporturile de miere de albine au scăzut cu peste 50%. E un lucru care arată că Republica Moldova nu este capabilă să valorifice potenţialul sub sectorului şi negociază la un nivel mediocru cu structurile europene, extinderea ofertei de export.

Chivriga spune că în prezent o bună parte din companiile mari pierd din suprafeţele pe care la au în gestiune. Or, acei antreprenori care arendează mai multe terenuri nu investesc în terenurile, pe care le arendează. Investesc doar companiile care au luat terenuri pe un termen mai mare. La momentul actual nu sunt modificări de proporţie în schimbarea proprietarilor de terenuri. În prezent avem peste 1,3 milioane de proprietari care gestionează o suprafaţă de peste 2 milioane de hectare.

În sectorul vegetal, este înregistrată majorarea suprafeţele de plantaţii nucifere, care în prezent se cifrează la peste 13,5 mii de hectare. Şi acest lucru se datorează în mare parte sprijinului acordat de stat, tentaţiei de a ieşi pe piaţa externă şi interesului sporit al investitorilor din afara ţării. De asemenea, are loc o creştere a calităţii, suprafeţelor de vii (100 mi hectare) şi livezi (117 mii hectare), multe din ele, fiind de ultimă generaţie. Agricultorii dau prioritate soiurilor intensive producţia cărora este solicitată pe alte pieţe.

Referindu-se la performanţa în agricultură, directorul de programe a precizat că mai este loc de progres. Acest lucru înseamnă acces pe pieţe, investiţie în tehnică, tehnologii, experienţă şi resurse umane. Deşi sunt valorificate resurse financiare destul de mari, dar mici comparativ cu statele din UE, în sectorul agricol apar unele unităţi agricole, care devin mai competitive, mai mature şi sunt dotate tehnic, dar derapaje există. Ca exemplu, la capitolul camere frigorifice de stocare şi păstrarea producţiei, doar în raionul Ialoveni sunt 47 de unităţi dintre care doar ¾ sunt în localitatea Costeşti. Cel mai trist este că unele localităţi nu există nicio cameră frigorifică, deşi ar avea nevoie stringentă. În raionul Glodeni, este un singur depozit cu capacitatea de 140 de tone.

Sunt schimbări la cultivarea legumelor pe sectoarele protejate. Suntem în situaţia în care în aproape fiecare localitate există sere sau tuneluri, solarii,  unde se produc legume şi material săditor.

În concluzie, Viorel Chivriga spune că pe partea resurselor umane este un semnal prost pentru agricultori când lipsa acestora se va răsfrânge asupra activităţii acestora. Deja sunt foarte multe localităţi unde situaţia este dezolantă. Dar este şi factorul calităţii acestor resurse, atribuit instituţiilor de învăţământ. Calitatea pregătirii specialiştilor pentru agricultură a scăzut, iar ministerul de resort trebuie să ia măsuri urgente. În momentul în care tehnica e tot mai performantă este nevoie de specialişti calificaţi. Totodată, tehnologiile, transferul de experienţă nu ajunge în toate satele din Moldova. Sunt regiuni care au rămas în perioada anilor 90. Instituţiile, donatorii şi sectorul asociativ ar trebui să intervină şi să vină cu anumite măsuri raţionale, rapide, eficiente şi utile cu rezultate concrete.