ECONOMIC

În Republica Moldova producţia de lapte a scăzut de aproape cinci ori, faţă de anii '90. Suntem acum cel mai mare importator de lapte din Ucraina

În Republica Moldova producţia de lapte a scăzut de aproape cinci ori, faţă de anii '90. Se produce atât de puţin încât aproape jumătate din laptele consumat este de import. Fermele au fost distruse - din 1150 au rămas aproape 100. Suntem acum cel mai mare importator de lapte din Ucraina iar lipsa fermelor şi a liniilor de procesare va fi o problemă a generaţiilor viitoare. Situaţia se poate schimba doar dacă în sistemul zootehnic vor fi investiţi mulţi bani.

Republica Moldova este un stat agrar-industrial dar găseşti cu greu o fermă de vaci. Soţii Ţuvrila au creat una nou, pe banii lor, în satul Ghiliceni din raionul Teleneşti. Au luat credite de la bănci şi au cumpărat utilaje şi vaci.

ELENA ŢUVRILA fermier: „Am muncit mult, în jur de 12-23 ani , dar am pornit dus cu scopul să muncim pentru că, chiar de mic copil doream să fiu medic veterinar, nu m-a ajutat Domnul să fiu medic veterinar, dar în inima mea tot a rămas să îmi fac o fermă şi am zis până nu îmi îndeplinesc scopul nu mă opresc. Soţul era alături permanent, mă susţinea şi am ajuns, am realizat”.

VEACESLAV ŢUVRILA, fermier: „A fost ocazia să cumpărăm grajdul acesta cum este el, încetişor l-am reparat,  investim în el şi investim şi nu se mai termină. Am început cu o vacă, prima vacă pe care am cumpărat-o nici nu ştiam cum să o mulg, am rugat-o pe mama să vină şi o mulgea ea şi încet am mai cumpărat o vacă şi am văzut că sunt două vaci, nu o să o chem în fiecare zi pe mama. Mulţi spuneau ce stai aici cu 2 vaci. Acumulez experienţă. Şi pe urmă ne-am învăţat şi a mulge, ne-am luat aparate de muls, am mai luat 10 vaci, 20, şi am ajuns la 50 plus minus”.

Ajutor de la stat nu prea au avut şi au decis să se descurce singuri.

ELENA ŢUVRILA fermier: „Greutăţile erau la început, ştii cum când te duci la ministerul agriculturii, ei îţi promit marea şi sarea, într-adevăr au proiecte. Problema e când ajungi la bănci. Băncile, mai ales când eşti tânăr antreprenor, te întreabă ce venit ai, vor, cer de la tine. Eu ii spun cum pot să am eu venit dacă eu sunt începător. Şi practic statul, unica ce ne ajută este subvenţiile. Restul nimic de la stat nu am primit pentru că am bătut în uşi, mi s-au deschis, dar de multe ori mi s-a refuzat. Am apelat la alte bănci şi cu susţinerea lor ne-a reuşit. Am avut şi noi capitalul nostru începător. După la tehnică am avut nevoie de ajutor”.

 Laptele de la ferma din Ghiliceni ajunge la procesatorii. Calitatea acestuia este verificată şi, în funcţie de grăsime şi proprietăţi, este stabilit preţul.

ELENA ŢUVRILA fermier: „Înainte de a se începe covidul, toată îmbolnăvirea asta, aveam clienţii mei, chiar le scriam cu o săptămână înainte, aveam lista unde, la cine, în ce zi să mă duc, aveam cameră aparte, Dar de când piaţa s-a restrâns, eram nevoită să mi-l ia. Depinde de grăsime, tot se ia de la grăsime, zilnic când vin să iau grăsimea şi e în jur de 6 - 6 lei jumătate”.

Pentru ca laptele să-şi păstreze calităţile, familia Ţuvrilă a investit într-un frigider speciale, de mare capacitate.

Vacile de la ferma sunt crescute în libertate. Furajele sunt cultivate pe un teren de vreo 20 de hectare. Pământul a fost si prima investiţie a familie. Fără hrană pentru animale nu poţi pune pe roate o fermă.

 ELENA ŢUVRILA fermier: „Riscul fermierului este clima,  dacă clima nu ţine cu noi, cum zice rusul e caput, acum la moment mulţumim Domnului au fost ploi puţine păşuni sunt, dar le mai scoatem la plimbare. Avem terenurile noastre semănate cu lucernă, cu sparceta, cu diferite  şi mai mult le scoatem la plimbare, dar mai mult acasă. Suntem în aria de relaxare, pentru că animalul trebuie să se plimbă şi el ca şi omul, le-am făcut un spaţiu”.

Fermierii au planuri mari şi nu se vor opri aici. Îşi propun să deschidă şi o linie de prelucrare a laptelui.

ELENA ŢUVRILA fermier: „Suma investiţiilor clar că noi am calculat-o, dar cam te sperie, pentru că atunci când te uiţi nu ai la ce te uita, dar cu preturile noastre exagerate, sunt multe, cam la vreo 80 de mii de euro deja sunt investiţi  şi în văcuţe, şi în tehnică, de ce am avut  nevoie am procurat, dar sunt multe proiecte, sunt mari, dar acum am zis să mai scăpăm oleacă, să ne mai înfiripăm, să ne mai ducem şi în vacanta dacă e posibil, pe urmă începe iarăşi de la capăt”.

Peste o mie de ferme au dispărut în ultimii 30 de ani şi ar părea că în acest domeniu nu ar fi concurenţă. Însă laptele de import a invadat piaţa din Republica Moldova.

ELENA ŢUVRILA fermier: „Acum, asta este problema noastră, lumea preferă lapte, laptele praf poate că e mai ieftin, nu că poate, e mai ieftin şi pe al nostru nu că il lasă, îl ia şi pe al nostru, dar noi după munca pe care o facem, după cerealele pe care le dăm, preferăm să fie mai scump, dar dacă posibilitate nu-i, cei de făcut. Ne plângem şi nu avem cui. Ar trebui să fie laptele mai scump, ar trebui, dar nu aveam încotro, îl dăm aşa cum este.”

În 2019, Republica Moldova a produs peste 300 de mii de tone de lapte, adică aproape 60% din consumul intern. 40% este asigurat de import iar cifrele sunt în creştere .

CAROLINA LINTE, directorul executiv, Asociaţia Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate: „Problema cea mai mare pentru sectorul de lapte astăzi este materia prima la noi nu se ajunge materia prima şi este concentrarea bovinelor de producere a laptelui în gospodăriile ţărăneşti. De fapt pentru a avea o orientabilitate şi pentru asigura întreprinderile procesatoare cu materie prima trebuie ca bovinele pentru lapte trebuie să fie concentrate în exploataţie specializate, aşa numitele ferme. Ceea ce avem noi astăzi aproape 90% este colectat din gospodăriile casnice nu este eficient, nu se ajunge şi nu este rentabil”.

Laptele din gospodăriile tărăneşti este tot mai puţin pentru că oamenii nu mai cresc vaci iar ferme noi apar tot mai rar.

CAROLINA LINTE, director executiv, Asociaţia Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate: „Este în descreştere de la an la numărul de capete de bovine MUSCA dacă să luăm în raport cu 2019-2018 a fost în descreştere cu 11,5 procente. Şi plus aici se mai adaugă încă o problemă că animale trebuie să fie înregistrate în SITA şi acolo trebuie să se facă ordine, deci fiecare mişcare fiecare abatorizare sau fiecare deces trebuie să fie în acest registru”.

Potrivit statisticii, Republica Moldova este în topul ţărilor care importă lapte din Ucraina. În ianuarie-mai am cumpărat de 13,5 milioane de dolari.  

ANATOLIE TRITEAC, directorul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Produse din Lapte: „Se mai aduce din România producătorii mari ai noştri moldoveni neavând vaci să păşuni aduc producţie lactate din România. Ucraina tot o piaţă de desfacere mare şi in primul rând sunt producători mari.
Da la un preţ mai jos decât moldovenesc. Noi ne batem cap în cap cu noi vrem să producem şi să exportăm da din altă parte noi vrem nimeni să nu aducă în coace. Asta e şi problema trebuie să facem concurenţă. Consumatorul singur trebuie să aleagă ce să cumpere”.

Pentru a ne convinge cum stau lucrurile, am mers într-un supermarket din Chişinău. Am descoperit că, în mare parte, produsele din lapte, cum ar fi untul, smântâna, iaurtul şi brânzeturile de pe rafturi sunt de import.

 IRINA TABARANU, reporter TVR MOLDOVA: „Suntem acum la standul cu produse lactate şi propun să facem un mic exerciţiu şi să vedem care este proporţia dintre produsele autohtone şi cele de import. După o mică analiză înţelegem că din Republica Moldova, din plin, este doar lapte de consum rapid. Produse din lapte, în proporţie de 70% sunt din România, Ucraina şi Belarus”.

Explicaţia importatorilor este că pur şi simplu Republica Moldova are foarte puţine vaci dar şi linii de prelucrare a laptelui.

ANATOLIE TRITEAC, directorul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Produse din Lapte: „Noi suntem o ţară mică şi de acea nu putem investi aşa bani şi altă problema la noi, chiar dacă avea sa vina un investitor la noi în primul rând nu are forţă de muncă cine să lucreze nu are sprijin de la stat şi al treilea e că nu avem piaţă de desfacere. Piaţa noastră e mică dar undeva să exportăm noi nu putem că ţările vecine sunt la un nivel mai mare”.

Ministerul Agriculturii a iniţiat discuţii cu Banca Mondială pentru deschiderea unei linii de creditare de 35 de milioane dolari SUA pentru sectorul zootehnic. Dar anunţul de încheiere a negocierilor se lasă aşteptat de doi ani.

CAROLINA LINTE,  director executiv, Asociaţia Naţională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate: „Costurile în sectorul dat, de  construi şi de  moderniza şi de a importa animale sunt foarte mari şi perioada de recuperare a investiţiilor de asemenea este foarte mare. Ceea ce tine de linia de creditare, pe care noi atât de mult o aşteptăm, ştiu că Ministerul Agriculturii susţine acest proiect, care sunt rezultatele cred că undeva în toamnă vom afla. Cel puţin noi foarte tare mizăm pe această lini de creditare”.

Situaţia se poate schimba doar dacă în zootehnie vor fi făcute  investiţii reale. Modele de antreprenori ca Elena şi Veaceslav Ţuvrila, care s-au reîntors acasă şi au investit în Republica Moldova, sunt puţine.

SSINCRON ELENA ŢUVRILA, fermier: „A fost greu ,dar dorinţa de a face ceea ce vrei, treci prin toate greutăţile, am zis că am bătut pe la uşi poate de multe ori ni s-au închis uşile, dar  nu am lăsat, baţi, baţi norocul tot îţi vine. Sfatul meu este să crezi să crezi în tot ce faci, Să vrei să îţi placă, dacă nu îşi place nu crede că iesă milioane. O vacanţă îţi permiţi, familia îţi permiţi să o întreţii , dar nu îţi iese, asa e mai mult o afacere de a ta sufletească, nimic mai mult”.