ECONOMIC

Investiţii de aproape 1,5 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE pentru o mai bună gestionare a reţelelor de transport şi a dezastrelor în România

post-img

Comisia Europeană a aprobat o investiţie în valoare de 875,5 milioane de euro din Fondul de coeziuneCăutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedent pentru prima etapă de construcţie a autostrăzii Sibiu-Piteşti. Va fi prima autostradă care traversează Munţii Carpaţi, asigurând conectivitate nestingherită în România pe coridorul Rin-Dunăre al reţelei transeuropene de transport (TEN-T)Căutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedent.

Coridorul va asigura o legătură neîntreruptă pe teritoriul României, de la portul Constanţa de la Marea Neagră până la Nădlac, la frontiera maghiară, conectând România centrală şi de vest cu reţeaua de autostrăzi europene. Potrivit comisarului pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira: „Acest proiect va elimina un blocaj major în reţeaua de transport din România, ceea ce va spori siguranţa rutieră, va scurta durata călătoriilor şi va reduce costurile pentru pasageri şi mărfuri. Proiectul va avea un impact extrem de pozitiv asupra economiei şi a calităţii vieţii populaţiei locale”. Se preconizează că proiectul va fi operaţional începând din 2026.

Comisia Europeană a aprobat, de asemenea, o finanţare din Fondul de coeziune pentru un proiect în valoare de 578,4 milioane de euro pentru îmbunătăţirea capacităţii de răspuns a României în caz de dezastre. Investiţia va îmbunătăţi capacitatea de reacţie terestră, aeriană şi maritimă a României prin achiziţionarea de echipamente noi şi prin formarea personalului. Astfel, populaţia va fi mai bine protejată în situaţii de urgenţă, investiţia contribuind la respectarea de către România a obligaţiilor internaţionale şi a strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică cu emisii scăzute.

Comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Datorită acestei investiţii din fonduri UE, serviciile de urgenţă ale României vor fi în măsură să răspundă în mod eficient la evenimente cu frecvenţă redusă şi de mare impact, cum ar fi inundaţiile, cutremurele sau accidentele nucleare. Acest lucru este deosebit de relevant pentru o ţară precum România, care se confruntă cu un risc ridicat de catastrofe naturale din cauza topografiei şi a reţelei sale dense de râuri şi pâraie. O mai bună pregătire a României va aduce, de asemenea, beneficii altor ţări în cazul unor dezastre în străinătate, în conformitate cu spiritul european de solidaritate şi cu acordurile internaţionale.”

Proiectul va contribui la salvarea de vieţi şi la reducerea la minimum a daunelor materiale şi a riscurilor de perturbare a activităţilor economice.