Atât până la izbucnirea pandemiei de Covid-19, dar mai ales în condiţiile acesteia au loc discuţii aprinse privind necesitatea obţinerii unei asistenţe externe consistente pentru depăşirea efectelor acesteia.
Acest lucru a fost extrem de vizibil în timpul dezbaterilor privind împrumutul de 200 milioane euro din Rusia.
În acelaşi timp o evaluare făcută de Mold-street.com arată că sume enorme de miliarde de lei, din linii de creditare acordate de state străine şi instituţii internaţionale, pentru diverse domenii sociale şi economice rămân neaccesate.
Credite contractate - 350 milioane dolari, în aşteptare – 115 milioane dolari
Dar să o luăm de la capăt. În cadrul rectificării bugetare din luna aprilie, Guvernul planifica contractarea a unor împrumuturi externe de 14,25 miliarde lei, cu aproape 8 miliarde lei mai mult decât era planificat iniţial pentru acest an.
Până acum au fost deja aprobată şi primită o asistenţă internaţională de circa 350 milioane dolari (peste 6 miliarde lei).
În special este vorba de împrumutul de urgenţă acordat la finele lunii aprilie de Fondul Monetar Internaţional - 4,42 miliarde lei (234 milioane de dolari), dar şi de cele 20 de milioane de dolari din ultima tranşă a FMI dibursată în luna martie.
La acestea se adaugă o linie de credit de 52,9 milioane euro (circa 60 de milioane de dolari) obţinută de la Banca Mondială la mijlocul lunii mai, pentru a răspunde la provocările pandemiei COVID-19.
La fel şi cele 30 de milioane de euro din asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova, debursată pe 10 iulie, de Comisia Europeană, în numele UE. Aceasta este cea de-a doua şi ultima tranşă din cadrul programului de asistenţă macrofinanciară pentru Moldova negociat încă la finele anului 2017, prima tranşă în valoare de 30 de milioane de euro fiind acordată în octombrie 2019.
Pe linia de aşteptare mai sunt alte 100 milioane euro (115 milioane dolari) din noua asistenţă macrofinanciară a UE.
Astfel sunt aproape jumătate de miliard de dolari, sau circa 4% din PIB ce au intrat sau sunt pe cale de intrare. E o sumă deloc neglijabilă pentru Republica Moldova.
În plus dacă negocierile cu FMI pentru un nou Memorandum sunt finalizate cu succes, apoi în următorii trei ani vor fi disponibile alte 550 milioane de dolari.
Conform estimărilor făcute de Dumitru Vicol, analist economic la Citi Bank din Londra şi Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice (IPIS), Republica Moldova ar avea nevoie de 500 milioane de euro pentru suport bugetar de la FMI şi UE şi de 650 milioane de dolari pentru investiţii publice din credite bilaterale şi eurobond-uri în următorii 5 ani, pentru a recupera PIB-ul pierdut în timpul pandemiei.
Fonduri disponibile de circa 3 miliarde lei
Dar mai sunt şi alte fonduri de miliarde de lei. Este adevărat că ele nu sunt direct pentru necesităţile bugetare, ci pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în special a celor din agricultură. Adică pentru susţinerea afacerilor.
Datele Directoratului Liniei de Credit (DLC) din cadrul Ministerului Finanţelor arată la începutul anului 2020 existau fonduri disponibile de 171,58 milioane dolari (sau circa 2,95 miliarde lei) pentru asimilare în componentele liniilor de credit recreditate prin intermediul Instituţiilor Financiare Participante (IFP) din resurse directe a împrumuturilor externe şi DLC revolving.
Din acestea, circa 112,95 milioane dolari sunt fondurile liniilor de credit ale DLC păstrate la Banca Naţională a Moldovei, destinate pentru asigurarea achitării plăţilor scadente ale Ministerului Finanţelor de deservire a datoriei externe pe liniile de credit, precum şi pentru continuarea Proiectelor Investiţionale prin recreditarea de noi sub-proiecte eligibile de către DLC (fonduri circulante revolving).
Alte circa 43,46 milioane euro sunt componente pentru recreditare în cadrul Proiectului Livada Moldovei finanţat de Banca Europeană de Investiţii (fonduri directe).
La acestea se adaugă 4,55 milioane euro (din totalul de 25,99 milioane euro) în Proiectul de Ameliorare a Competitivităţii, finanţat de Banca Mondială (PAC 2, fonduri directe) şi 4,9 milioane dolari ale Proiectului de Rezilienţă Rurală finanţat de FIDA (resurse directe).
Aceşti bani sunt pentru stimularea şi dezvoltarea afacerilor private şi sunt alocate prin băncile comerciale, care îşi asumă riscurile.
La toate acestea se adaugă şi lichidităţile de peste 7 miliarde de lei din sistemul bancar moldovenesc. Astfel dacă aceste resurse sunt gestionate corect, ele pot ajuta economia moldovenească să iasă din coronacriză.
În plus Guvernul susţine că din aprilie 2020 este deja operaţională şi linia de credit de 100 de milioane euro, acordată de Ungaria şi destinată companiilor din Republica Moldova pentru a stimula schimburile comerciale între cele două state şi crearea întreprinderilor mixte.
Anterior, şeful statului Igor Dodon anunţa că şi China şi-a exprimat disponibilitatea de a susţine Moldova în compensarea pierderilor economice suportate în urma crizei COVID-19. Potrivit preşedintelui, guvernul chinez ar fi gata să aloce un credit de câteva sute de milioane de dolari.
Totodată autorităţile au reluat negocierile cu Rusia pentru obţinerea creditului de 200 milioane de euro.
Aşa că teoretic pe hârtie de resurse financiare nu ducem lipsă. Probleme sunt însă la accesarea şi gestiunea acestora. Şi aici după cum arată experienţa din anii precedenţi sunt cele mai mari dificultăţi.
