ECONOMIC

Se adânceşte prăpastia bugetară a Republicii Moldova

post-img

Criza COVID-19 a prins autorităţile Republicii Moldova pe nepregătite. Guvernul pompier încearcă să facă faţă atât crizei din sistemul medical cât şi celei din economie. Pe deasupra se adaugă şi un deficit bugetar care se ridică la 20 miliarde de lei. Acest lucru ar putea pune presiune pe plăţile sociale ca urmare a încasărilor mai mici la buget, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul, Victor Ursu.

După rectificarea bugetară din luna aprilie, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă premierul Chicu declara că deficitul bugetar ar putea ajunge la peste 20 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro. Şi acest lucru se datorează situaţiei dezolante în care s-a pomenit Republica Moldova. Coronacriza a prins pe nepregătite autorităţile Republicii Moldova şi a developat carenţele cu care se confruntă statul. Este vorba de corupţie, instituţii fragile şi subdezvoltate.

”Or, criza ca urmare stopării activităţii economice va creşte şi deficitul bugetar, iar autorităţile se gândesc de unde să ia bani pentru a face faţă deficitului bugetar. Până în prezent republica Moldova a reuşit să obţină doar 235 mil. USD de la FMI. Urmau să mai vină 20 mil. euro din creditul acordat de Federaţia Rusă, dar acesta a fost declarat neconstituţional ca urmare a mai multor prevederi care făceau vulnerabilă Republica Moldova în faţa Moscovei”, susţine Victor Ursu.

Premierul s-a arătat optimist că Republica Moldova va obţine tranşa a doua din asistenţa macrofinanciară, acordată prin memorandumul din 2017, în valoare de 30 de milioane de euro. Ion Chicu a precizat că mai rămâneau să fie îndeplinite două condiţii, însă Uniunea Europeană a mai înaintat altele opt. Totodată, Guvernul îşi pune speranţa în atragerea eurobondurilor în sumă de 500 mil. euro. Lucru care potrivit experţilor este puţin probabil, deoarece Republica Moldova valorifică anevoios resursele financiare oferite de ceilalţi finanţatori Consiliul Europei, Banca Mondială şi EBRD. De asemenea, Executiv speră ca în toamnă să încheie un nou acord de finanţare cu FMI.

Estimările arată o scădere dramatică a PIB-ului Republicii Moldova, iar finanţele publice sunt puse la grea încercare, din cauza diminuării veniturilor fiscale şi creşterii cheltuielilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii şi cel de asistenţă socială. Aceste evoluţii, precum şi diminuarea încrederii, nivelul mai mic al remiterilor şi efectele colaterale venite pe canalele financiare globale au cauzat necesităţi urgente de finanţare a balanţei de plăţi. Impactul complet al crizei rămâne extrem de incert.

Ultimele date ale Ministerului Finanţelor arată că în patru luni ale anului 2020 faţă de perioada similară a anului precedent, veniturile la bugetul de stat s-au diminuat cu 580 milioane de lei la 11,4 miliarde de lei. Ponderea cea mai mare în reducerea încasărilor la buget a fost înregistrată în rândul persoanelor juridice cu 345 milioane de lei la 1,7 miliarde de lei.

Victor Ursu a concluzionat că gaura bugetară a Republicii Moldova se va adânci de la o zi la alta dacă autorităţile nu vor găsi soluţii urgente pentru a salva economia şi a evita dezechilibrele bugetare. De exemplu statele lumii, pentru a salva economi, în contextul crizei Covid-19 au alocat peste 10% din PIB în luna martie, iar în aprilie ajutorul urcă la aproape 16% sectorului economic.