Au fost finanţate şi realizate zeci de proiecte importante pentru cetăţenii din Basarabia. Sute de vieţi omeneşti au fost salvate datorită SMURD, un proiect strategic pentru care statul român a oferit cinci milioane de euro. În timp, SMURD-ul a demonstrat că hotarul dintre cele două maluri de Prut rămâne doar pe hartă, mai ales atunci când este vorba de o cauză nobilă – cea de a salva vieţi.
Proiectul Naţional Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare SMURD a fost lansat în Republica Moldova, în 2014, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău au semnat Acordul comun privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale.
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „Au fost achiziţionate în cadrul proiectului SMURD 1 şapte autospeciale, specifice misiunii SMURD, iar drept contribuţie a statului român a fost una esenţială."
Li se mai spune - "băieţii în roşu" - pentru că aşa au fost botezaţi la început de toţi cei care îi vedeau in misiune. Angajaţi SMURD poartă cu ei poveşti emoţionante. Alina Vicol este asistentă medicală şi face parte din proiect din anul 2016. Povesteşte că, pe teren, sunt într-o cursă contra-cronometru şi fiecare secundă contează. Sunt oameni şi Nu sunt de fier, iar fiecare caz are o istorie. Alina mărturiseşte că îşi aminteşte cu precizie prima sa misiune.
ALINA VICOL, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU: „Am fost la un accident rutier unde toţi plecau la o nuntă. Acolo au decedat părinţii miresei. Era haos, rudele plângeau."
Nu a contabilizat numărul misiunilor la care a participat, dar recunoaşte că recunoştinţa celor salvaţi e tot ceea ce contează. Alina Vicol mărturiseşte că povara emoţională din timpul misiunilor de intervenţii o lasă în "rucsacul" echipajului.
ALINA VICOL, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU: „Trebuie să fii puternic, cu caracter, concret, direct, ce vrei să faci, ce trebuie să spui. Să laşi emoţiile, pe urmă poate conştientizezi cât era de straşnic, dar eu am acţionat."
Investiţia statului român nu a constat doar în parteneriatul propriu-zis. Au fost organizate sesiuni de instruire a pompierilor şi salvatorilor pentru a obţine calificativul de paramedic, precum şi alte proiecte comune de dezvoltare.
DUMITRU CARASIC, şef Secţie SMURD: „Noi colaborăm foarte intens şi strâns cu colegii din România, facem schimb de informaţii în pregătirea paramedicilor."
În 2019, a fost lansat proiectul transfrontalier SMURD 2, finanţat de Uniunea Europeană, cu un buget de peste 10 milioane euro. Acesta prevede reconstrucţia şi operaţionalizarea a două puncte de operare SMURD în localităţile Ungheni şi Cantemir, precum şi construcţia a patru platforme autorizate de aterizare - decolare pentru elicopterele SMURD, in apropierea a 4 spitale, la Chişinău, Bălţi, dar şi Cahul. De asemenea, în cadrul proiectului SMURD 2, au fost deja livrate 10 autospeciale, urmând să mai ajungă încă 4.
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „Spuneam noi, deseori, că chiar dacă există o graniţă între hotarele Republicii Moldova şi a României, vedeţi că proiectul SMURD – 2 le-a şters de pe hartă deoarece intervenţiile sunt transfrontaliere."
În această toamnă, 42 de medici şi paramedici, dintre care 17 angajaţi SMURD, au plecat într-o misiune umanitară la Spitalul Modular din Leţcani, de lângă la Iaşi. Plecaţi în misiune, specialiştii basarabeni au spus că este un gest de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de România în toată perioada pandemiei.
ALEXANDRU VALAH, paramedic SMURD: „Am efectuat transportările pacienţilor în stare gravă. Pentru mine să vă spun cinstit a contat foarte mult întrucât medicii din România ne-au acordat acelaşi ajutor reciproc."
Curaj, empatie şi intervenţii la limită. Eroii echipajului SMURD au ştiut dintotdeauna să intervină prompt, chiar dacă asta înseamnă să-şi pună viaţă în pericol. Data de 2 iunie 2016 e marcată cu doliu în calendar. Se fac 5 ani de la tragedia din localitatea Haragâş, când patru salvatori de la SMURD Iaşi au murit într-o misiune umanitară în Republica Moldova. Elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În memoria eroilor căzuţi în Haragâş a fost construit un complex memorial, chiar la locul accidentului.
Prof. univ. DIANA CIMPOIEŞU, şef SMURD Iaşi: „Jertfa lor nu a fost în zadar. Dacă noi ne-am fi oprit, înseamnă că lucrurile în care ei au crezut, pentru care ei s-au jertfit aici, pe pământ, au fost în zadar. Şi atunci noi trebuia să fim curajoşi, şi puternici şi să le arătăm lor şi familiilor lor că SMURD iaşi merge mai departe."
PAUL NEDELEA, medic, SMURD Iaşi: „A durat cred că un an de zile până când am reuşit să ne remontom şi să avem puterea, nu neapărat curajul, dar dorinţa de a urca din nou în elicopter. Însă am realizat că e ceea ce ne place să facem şi atunci e calea pe care ar trebui s-o urmăm."
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „A însemnat o ruptură emoţională, stres şi jale pentru cunoaştem pe acei colegi şi cu care am făcut primii paşi în implimentarea proiectului."
Echipajele SMURD sunt formate acum din 142 angajaţi IGSU. Eroii în costume roşii au oferit sprijin Republicii Moldova în misiunile complexe de acordare a primului ajutor medical calificat, efectuând până acum 13.353 de intervenţii terestre pe teritoriul Republicii Moldova, 115 de intervenţii aero-medicale şi 45 de intervenţii transfrontaliere
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „Au fost achiziţionate în cadrul proiectului SMURD 1 şapte autospeciale, specifice misiunii SMURD, iar drept contribuţie a statului român a fost una esenţială."
Li se mai spune - "băieţii în roşu" - pentru că aşa au fost botezaţi la început de toţi cei care îi vedeau in misiune. Angajaţi SMURD poartă cu ei poveşti emoţionante. Alina Vicol este asistentă medicală şi face parte din proiect din anul 2016. Povesteşte că, pe teren, sunt într-o cursă contra-cronometru şi fiecare secundă contează. Sunt oameni şi Nu sunt de fier, iar fiecare caz are o istorie. Alina mărturiseşte că îşi aminteşte cu precizie prima sa misiune.
ALINA VICOL, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU: „Am fost la un accident rutier unde toţi plecau la o nuntă. Acolo au decedat părinţii miresei. Era haos, rudele plângeau."
Nu a contabilizat numărul misiunilor la care a participat, dar recunoaşte că recunoştinţa celor salvaţi e tot ceea ce contează. Alina Vicol mărturiseşte că povara emoţională din timpul misiunilor de intervenţii o lasă în "rucsacul" echipajului.
ALINA VICOL, asistentă medicală SMURD, subofiţer superior IGSU: „Trebuie să fii puternic, cu caracter, concret, direct, ce vrei să faci, ce trebuie să spui. Să laşi emoţiile, pe urmă poate conştientizezi cât era de straşnic, dar eu am acţionat."
Investiţia statului român nu a constat doar în parteneriatul propriu-zis. Au fost organizate sesiuni de instruire a pompierilor şi salvatorilor pentru a obţine calificativul de paramedic, precum şi alte proiecte comune de dezvoltare.
DUMITRU CARASIC, şef Secţie SMURD: „Noi colaborăm foarte intens şi strâns cu colegii din România, facem schimb de informaţii în pregătirea paramedicilor."
În 2019, a fost lansat proiectul transfrontalier SMURD 2, finanţat de Uniunea Europeană, cu un buget de peste 10 milioane euro. Acesta prevede reconstrucţia şi operaţionalizarea a două puncte de operare SMURD în localităţile Ungheni şi Cantemir, precum şi construcţia a patru platforme autorizate de aterizare - decolare pentru elicopterele SMURD, in apropierea a 4 spitale, la Chişinău, Bălţi, dar şi Cahul. De asemenea, în cadrul proiectului SMURD 2, au fost deja livrate 10 autospeciale, urmând să mai ajungă încă 4.
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „Spuneam noi, deseori, că chiar dacă există o graniţă între hotarele Republicii Moldova şi a României, vedeţi că proiectul SMURD – 2 le-a şters de pe hartă deoarece intervenţiile sunt transfrontaliere."
În această toamnă, 42 de medici şi paramedici, dintre care 17 angajaţi SMURD, au plecat într-o misiune umanitară la Spitalul Modular din Leţcani, de lângă la Iaşi. Plecaţi în misiune, specialiştii basarabeni au spus că este un gest de recunoştinţă pentru ajutorul oferit de România în toată perioada pandemiei.
ALEXANDRU VALAH, paramedic SMURD: „Am efectuat transportările pacienţilor în stare gravă. Pentru mine să vă spun cinstit a contat foarte mult întrucât medicii din România ne-au acordat acelaşi ajutor reciproc."
Curaj, empatie şi intervenţii la limită. Eroii echipajului SMURD au ştiut dintotdeauna să intervină prompt, chiar dacă asta înseamnă să-şi pună viaţă în pericol. Data de 2 iunie 2016 e marcată cu doliu în calendar. Se fac 5 ani de la tragedia din localitatea Haragâş, când patru salvatori de la SMURD Iaşi au murit într-o misiune umanitară în Republica Moldova. Elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. În memoria eroilor căzuţi în Haragâş a fost construit un complex memorial, chiar la locul accidentului.
Prof. univ. DIANA CIMPOIEŞU, şef SMURD Iaşi: „Jertfa lor nu a fost în zadar. Dacă noi ne-am fi oprit, înseamnă că lucrurile în care ei au crezut, pentru care ei s-au jertfit aici, pe pământ, au fost în zadar. Şi atunci noi trebuia să fim curajoşi, şi puternici şi să le arătăm lor şi familiilor lor că SMURD iaşi merge mai departe."
PAUL NEDELEA, medic, SMURD Iaşi: „A durat cred că un an de zile până când am reuşit să ne remontom şi să avem puterea, nu neapărat curajul, dar dorinţa de a urca din nou în elicopter. Însă am realizat că e ceea ce ne place să facem şi atunci e calea pe care ar trebui s-o urmăm."
DORIN MATVEI, coordonator de proiect, SMURD Moldova: „A însemnat o ruptură emoţională, stres şi jale pentru cunoaştem pe acei colegi şi cu care am făcut primii paşi în implimentarea proiectului."
Echipajele SMURD sunt formate acum din 142 angajaţi IGSU. Eroii în costume roşii au oferit sprijin Republicii Moldova în misiunile complexe de acordare a primului ajutor medical calificat, efectuând până acum 13.353 de intervenţii terestre pe teritoriul Republicii Moldova, 115 de intervenţii aero-medicale şi 45 de intervenţii transfrontaliere
