Manfred Weber (PPE, Germania) a declarat că crearea de locuri de muncă ar trebui să reprezinte o prioritate: ”În Italia, 40% dintre tineri sunt încă şomeri. Şi nu putem accepta niciodată o nouă generaţie pierdută în Uniunea Europeană de astăzi”, notează euractiv.ro.

”Vom putea cheltui banii destinaţii redresării o singură dată, iar prioritatea noastră este viitorul generaţiei tinere a Europei”, a spus Weber.

El a subliniat, de asemenea, necesitatea ca UE să se exprime cu o singură voce în materie de afaceri externe.

Preşedinta S&D, Iratxe García Pérez (Spania), a vorbit despre diferitele provocări cu care se confruntă Europa.

Susţinând o taxă pe tranzacţiile financiare, ea a declarat: ”Numai în acest mod vom fi în măsură să investim în tranziţia ecologică şi în incluziunea socială, fără a lăsa pe nimeni în urmă”.

Aceasta s-a declarat mulţumită de noul obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2030, însă a reamintit că ”oamenii sunt parte integrantă a aceste tranziţii, astfel încât avem nevoie de o strategie de combatere a sărăciei, inclusiv a sărăciei în rândul copiilor şi introducerea unui salariu minim”, lucruri menţionate de von der Leyen în discursul său.

García Pérez a solicitat sprijin pentru sectorul cultural şi crearea unei platforme culturale europene pentru a ”permite tinerilor să colaboreze şi să consolideze ţesutul cultural european”.

Dacian Cioloş (Renew Europe, România), a declarat că Europa a făcut progrese considerabile în ultimele luni: ”Nu există nicio îndoială că planul de redresare este un pas înainte istoric şi reflectă puterea Uniunii şi capacitatea noastră de a depăşi crizele împreună”.

Cu toate acestea, acesta a subliniat necesitatea de a respecta statul de drept ca principiu esenţial în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor europene, pentru a menţine încrederea cetăţenilor: ”Interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate de corupţie şi de conflictele de interese”.

Acesta a salutat reacţia Comisiei la apelul Parlamentului European pentru o evaluare de impact privind legislaţia în domeniul climei şi planurile digitale.

Nicolas Bay (ID, Franţa) a deplâns lipsa unor măsuri de protecţie a pieţei în Europa în perioada de apogeu a crizei sanitare, precum şi normele stricte de mediu care slăbesc competitivitatea întreprinderilor europene: ”Aceste măsuri nu ajută la independenţa şi prosperitatea viitoare a Europei, ci vor face ca Europa să devină din ce în ce mai fragilă pe scena mondială”,

Ska Keller (Verzi/ALE, Germania) a criticat condiţiile în care migranţii sunt trataţi la frontierele externe ale UE. ”Ne aflăm într-o situaţie ruşinoasă [...] şi este responsabilitatea noastră colectivă în calitate de cetăţeni”. Ea a îndemnat Comisia să lupte cu statele membre pentru a asigura condiţii adecvate.

Situaţia migraţiei ”trebuie transformată într-o prioritate absolută, pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate şi a ieşi din această situaţie dezastruoasă în care ne aflăm”.

Keller a salutat obiectivul propus de reducere cu 55 % a emisiilor până în 2030: ”Schimbările climatice nu pot fi negociate, aşa că trebuie să acţionăm rapid”.

Ryszard Antoni Legutko (ECR, Polonia), a afirmat că ultimul deceniu s-a dovedit a fi turbulent pentru UE şi că aceasta se află astăzi într-o situaţie şi mai gravă decât în urmă cu zece ani.

”În fiecare an din ultimul deceniu, am auzit de la fiecare preşedinte al Comisiei că ne aşteaptă un viitor strălucitor şi că zilele de glorie ale UE sunt aproape, cu condiţia ca, desigur, Comisia Europeană şi instituţiile europene să primească mai multe competenţe... Din ce în ce mai puţine persoane din întreaga Europă iau în serios acest mesaj”.

Manon Aubry (Franţa), copreşedinta Grupului GUE/NGL, a criticat discursul pentru că nu a menţionat criza de solidaritate care există în UE, ilustrată de paradisurile fiscale, şi nici chestiunile legate de statul de drept din Polonia şi Ungaria. Ea a criticat, de asemenea, obiectivul de 55 % de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ca fiind insuficient.

”Pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm, trebuie să ne schimbăm cu totul abordarea. Preocuparea noastră ar trebui să fie doar mediul şi aspectele sociale”, a declarat aceasta, pledând pentru justiţie fiscală şi sfârşitul paradisurilor fiscale în Europa.