Îngheţarea bunurilor şi interdicţia de călătorie afectează în prezent 170 de persoane şi 44 de "entităţi", printre care companii, organizaţii şi partide politice.

Sancţiunile individuale se numără printre măsurile luate de UE pentru a pedepsi Moscova pentru susţinerea acordată separatiştilor pro-ruşi în conflictul care a început în 2014.

În plus, sectoarele petrolier, de apărare şi bancar rus sunt vizate de cinci ani de sancţiuni economice. Acestea au fost prelungite cu şase luni în luna iunie.

Aceste sancţiuni împotriva Rusiei au fost impuse de UE după ce zborul MH17 al Malaysia Airlines a fost doborât deasupra Ucrainei în iulie 2014, provocând moartea a 298 de persoane.

Conflictul între combatanţii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene s-a soldat cu peste 13.000 de morţi din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar forţele pro-ruse din estul Ucrainei s-au angajat într-un conflict cu Kievul.

Relaţiile între Moscova şi Kiev s-au destins în ultima perioadă într-o oarecare măsură.

Cele două capitale au efectuat pe 7 septembrie un schimb fără precedent de 70 de prizonieri, printre care cineastul ucrainean Oleg Senţov, a cărui eliberare de către autorităţile ruse era solicitată de comunitatea internaţională, şi 24 de marinari ucraineni luaţi prizonieri de Rusia în largul Crimeei în noiembrie 2018.

Acest schimb a fost imediat salutat de comunitatea internaţională.

Franţa a declarat luni că a venit momentul pentru începerea aplanării tensiunilor cu Rusia, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, afirmând că schimbul de prizonieri a deschis o "fereastră de oportunitate" pentru soluţionarea conflictului.

Însă întrucât Crimeea rămâne anexată de Rusia, iar estul Ucrainei se află în continuare sub controlul rebelilor, numeroşi observatori sunt sceptici, notează AFP.