EXTERN

VIDEO. Joe Biden promite să trimită mai multe trupe americane în România şi Polonia dacă Rusia invadează Ucraina

post-img

În cadrul conferinţei de presă susţinute în ajunul marcării unui an de când a preluat mandatul prezidenţial, preşedintele american Joe Biden a spus Statele Unite îşi vor spori prezenţa trupelor militare în statele membre NATO de pe flancul estic, cum ar fi Polonia şi România, dacă Rusia va ataca Ucraina.

Întrebat dacă are în vedere retragerea rotaţiei trupelor americane de pe flancul estic al NATO, preşedintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”.
 

„Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezenţa militară în Polonia, România şi alte ţări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste ţări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat preşedintele SUA. 

Biden a înlăturat altfel ideea că administraţia pe care o conduce va retrage trupele din fostele ţări membre ale Pactului de la Varşovia, care acum sunt membre ale Alianţei, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar şi a adunat aproximativ 127.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina.

„Nu sunt atât de convins că ştie ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”, a declarat Joe Biden, cu referire la intenţia lui Vladimir Putin de a desfăşura un atac armat asupra Ucrainei.

Rusia a făcut publice la sfâşitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenţei militare americane în Estul Europei şi zona ţărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO şi SUA şi prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianţei şi să nu mai înfiinţeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele ţări din fostul Pact de la Varşovia care sunt acum membre ale Alianţei.

Publicaţia americană de apărare şi securitate Defense One scrie că aliaţii est-europeni au făcut eforturi în ultimii ani pentru o prezenţă mai mare pe teritoriul lor a trupelor americane, într-un efort mai amplu de descurajare împotriva Rusiei. În 2018, Polonia a propus denumirea unei baze militare după preşedintele Donald Trump, în schimbul stabilirii permanente a trupelor în ţară, în timp ce Lituania investeşte milioane de euro în facilităţile sale militare pentru a încerca să stabilească desfăşurarea prin rotaţie a trupelor americane pe fondul temerilor crescute cu privire la comportamentul Rusiei condusă de Vladimir Putin.



România a susţinut în repetate rânduri că este necesară creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO

De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.

Mesajul şefului diplomaţiei de la Bucureşti a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”, ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.

La câteva zile după, ministrul Bogdan Aurescu susţinea într-o intervenţie la Digi24 că administraţia americană pregăteşte o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România doreşte să participe la elaborarea acestei strategii. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulţi militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată, spunea ministrul de externe în urmă cu două luni.

Acesta mai sublinia că SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanţa, precum şi o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele şi echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai uşor, a arătat Bogdan Aurescu. 

Şeful diplomaţiei explica că solicitarea a venit în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic. De asemenea, la întâlnirea anuală din 12 ianuarie 2022 cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea „masivă” a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, precizând: „creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important”.

Totodată, la începutul lunii decembrie, un oficial al administraţiei americane SUA vor trimite forţe militare suplimentare în „flancul estic al NATO” în cazul în care Rusia va invada Ucraina, concomitent cu impunerea de „severe” sancţiuni economice.

„Dacă Putin va acţiona (în Ucraina), mai mult ca sigur că acest lucru va duce la solicitări din partea aliaţilor noştri din flancul estic (al NATO) pentru sporirea prezenţei noastre militare, iar SUA vor răspunde prin aducerea de noi forţe şi capacităţi de luptă şi organizarea de exerciţii militare care să asigure siguranţa aliaţilor noştri”, a spus oficialul american sub protecţia anonimatului.

Într-o scrisoare trimisă pe 26 octombrie de ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru, către subcomisia Senatului SUA pentru Cooperare în Europa şi Securitate Regională, diplomatul român susţinea că, pe lângă eforturile economice şi diplomatice, România cheltuie deja trei miliarde de dolari pentru extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a putea găzdui mai multe trupe americane şi aliate.

Principala recomandare a României este ca aliaţii să creeze o strategie amănunţită pentru Marea Neagră, următoarea propunere fiind să transforme ţara noastră într-un hub pentru mari exerciţii comune, echipament militar şi noi trupe. În prezent, prezenţa avansată a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România. 

„Descurajarea credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezenţă solidă, care ar putea consta în Creşterea prezenţei militare americane în România, în toate domeniile - pe uscat, în aer şi pe mare - inclusiv o structură SUA de comandă şi control”, se preciza în scrisoarea trimisă de ambasadorul Muraru.

„Este necesară securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară şi coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure Prezenţe Înaintate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică şi să reducă vulnerabilităţile actuale cauzate de incontestabila lipsă de descurajare din regiunea Mării Negre”, se mai arăta în scrisoare.