Gala TVR MOLDOVA

GALERIE FOTO. Personalităţile anului la Gala Premiilor TVR MOLDOVA

post-img

Nouă personalităţi ale Republicii Moldova au fost premiate în cadrul „Galei Premiilor TVR MOLDOVA – Români pentru români”, eveniment care s-a desfăşurat duminică, 18 decembrie, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Capitală.

În cadrul celei de-a doua ediţii a Galei TVR MOLDOVA au fost premiate personalităţi la următoarele secţiuni: Premiul pentru Promovarea Limbii Române; Premiul pentru Promovarea şi Restaurarea Patrimoniului Cultural; Premiul pentru Cooperare România – Republica Moldova; Premiul pentru Performanţă în Educaţie;  Premiul pentru Excelenţă în Artă; Premiul pentru Promovarea Istoriei Neamului;Premiul pentru Performanţă în Afaceri; Premiul Diaspora, precum şi Premiul Special TVR MOLDOVA. Iata cine au fost premiantii şi care sunt meritele lor.
1. Premiile pentru Promovarea şi Restaurarea Patrimoniului Cultural Românesc 
Ministrului Culturii, doamna Monica Babuc şi ex prim-ministrului Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă  
De moştenirea lăsată de bunici şi părinţi, se îngrijeşte fiecare dintre noi. De moştenirea lăsată nouă, ca neam, de înaintaşi, este necesar să ne îngrijim cu toţii, toţi cei care alcătuim Comunitatea, Statul, Ţara. Există, printre cei pe care îi alegem să conducă obştea, oameni cu suflet adevărat, minte destoinică şi dăruire să lucreze pentru ceilalţi.
 Pe aceştia nu îi ating trecătoarele schimbări pe eşichierul vieţii publice. Pentru ei, realizarea unui Proiect de Importanţă Naţională constituie o promisiune-misiune care trebuie onorată. Un exemplu demn de a fi ţinut minte este păstrarea patrimoniului cultural, imaterial şi material deopotrivă, al Republicii Moldova.
 O mână de ajutor de la fraţii de limbă şi cultură îşi demonstrează utilitatea. Finanţarea oferită de Guvernul României a susţinut realizarea proiectelor de restaurare a Muzeului Naţional de Artă al Republicii Moldova, a Sălii cu Orgă din Chişinău, a Teatrului „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul şi multe altele.
 Aceşti oameni minunaţi la care mă refer, împreună cu ideile lor novatoare, au contribuit şi la promovarea nominalizării dosarului “Tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova”, înscrisă recent în lista UNESCO. Un caz asemănător a fost „Colindatul de Ceată Bărbătească”, înscris în 2013; alte dosare comune urmează să fie depuse: “Practicile culturale asociate Zilei de 1 Martie” şi „Cămaşa cu altiţă sau cămaşa încreţită la gât/ia".
 Pentru ca noi să avem ce lăsa moştenire urmaşilor, avem nevoie de oameni şi echipe care îşi onorează promisiunile-misiunile.
2. Premiul pentru Promovarea Istoriei Neamului - directorul general al Grupului Editorial Litera, Anatol Vidraşcu
S-a născut într-o familie de învăţători, în satul Costuleni, din Basarabia. În mod firesc, de acasă a deprins pasiunea de a învăţa el însuşi şi de a-i învăţa pe alţii. Cea mai importantă lecţie, de însuşit şi de transmis, a fost şi este Istoria Neamului Său Românesc.
Din 1978, a lucrat la Editura Literatura artistică. Acolo, a pregătit mai multe cărţi valoroase, printre care două mari antologii de cântece şi piese instrumentale, alcătuite de Vladimir Curbet, repunând astfel în drepturi folclorul românesc, interzis în acele vremuri.
La 3 mai 1989, a fondat prima editură particulară din Republica Moldova, Agenţia Cooperatistă Literară şi de Reclamă Litera. Chiar de la început, scopul său declarat, pe de-a-ntregul înfăptuit, a fost aducerea acasă şi peste Prut a literaturii române, în veşmântul ei firesc – grafia latină. Deşi adoptarea Legii cu privire la Revenirea la Grafia Latină nu avusese încă loc, a tipărit alfabetul ilustrat în culori pentru copiii de vârstă preşcolară, De ce şi ABC.
În colecţiile Biblioteca Şcolarului şi Lucrări Fundamentale, a scos de sub tipar, la lumina zilei, peste 4.500 de titluri. Printre acestea, perlă a coroanei sale editoriale este Istoria Ilustrată a României.  
Pentru activitatea sa prodigioasă cultural, a fost distins cu cele mai înalte decoraţii de stat ale României şi Republicii Moldova: medaliile “Mihai Eminescu” şi ”150 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu”, ordinele ”Serviciul Credincios”, ”Steaua României” şi ”Ordinul Republicii”.
Are patru feciori. Lor le va lăsa moştenire faimoasa, deja, Editură Litera. Cărţile româneşti editate le lasă moştenire nouă, tuturor românilor. 
3. Premiul pentru Promovarea Limbii Române: post-mortem, jurnalistului Constantin Tănase.
Un om de litere trebuie să fie şi un om de Cuvânt. În limba neamului său, are dreptul şi datoria să scrie şi să rostească adevărul. Îşi apără, astfel, Cetatea şi Cultura.
În ziua de 24 iunie 1949, în Nemţeni, judeţul Lăpuşna, se năştea un prunc destinat să devină om de litere şi om de cuvânt. Va studia Filologia la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, va fi profesor de „limba şi literatura moldovenească” (după cum vor dicta vremurile), îşi va susţine Teza de Doctorat, despre limba română, în limba rusă (tot după cum vor dicta vremurile).
Apoi vremurile se vor schimba, şi el va fi deputat în primul Parlament ales în mod democratic, ziarist, analist politic. În 2001, va înfiinţa ziarul său de suflet, TIMPUL. Iar editorialele sale zilnice vor fi aşteptate cu nerăbdare de către cititori, pentru că vor purta semnătura unui om de litere care îşi respecta cuvântul dat: de a promova limba română, Tricolorul, valorile naţionale autentice, bunele moravuri politice în Cetate.     
Pentru toate acestea, va fi decorat cu Ordinul „Meritul Civic”, Medalia „Mihai Eminescu”, Ordinul Republicii, Premiul Naţional al Republicii Moldova. România îi va conferi, în anul 2009, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor, iar în anul 2014, Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer.
Va avea trei fii. Îi vor purta numele cu respect, până în ziua de astăzi. Iar noi, locuitori ai Cetăţii pe care a apărat-o cu literele şi cuvântul, trebuie să îl cinstim cum se cuvine.  
Pe 4 februarie 2014 scria:
„M-am născut în LIMBA ROMÂNĂ şi voi muri în LIMBA ROMÂNĂ, vinovat că nu am pătruns-o până la capăt şi, poate, de multe ori, i-am rănit frumuseţile. Voi muri trist pentru că, şi azi, această pasăre rănită este alungată din cuibul său.”
4. Premiul „Diaspora” - creatoarea grupului „Adoptă un vot”, Anastasia Condruc
Ideea i-a venit atunci când mai mulţi prieteni aflaţi dincolo de graniţele Republicii Moldova i-au dat pe reţelele de socializare un mesaj dezamăgitor: „Noi am vota, dar secţia este la 500 – 1.200 de kilometri, nu toţi avem bani de drum şi de stat acolo”. 
Şi ea este departe de ţară, tocmai la Barcelona. De doi ani lucrează la Dow Jones. Plănuieşte să se întoarcă. Însă vrea să fie sigură că lucrurile vor fi O. K. acasă, pentru toată lumea şi mai ales pentru tinerii din generaţia ei. Aşa că a creat Grupul „Adoptă un Vot”, care a adunat deja peste 20 de mii de membri. Cei din Republica Moldova care locuiau în preajma secţiilor de votare au oferit cazare gratuită celor veniţi să voteze. Iar cei care se îndreptau cu autoturismele spre secţiile de votare i-au luat, tot gratuit, pe alţii, lipsiţi de posibilităţi financiare pentru mijloace de transport.
Prin 2012, pe când era jurnalistă de televiziune, a realizat patru documentare despre societatea civilă din Statele Unite ale Americii. Ştie cum stau lucrurile, cum ar trebui să activeze societatea civilă într-o democraţie.
  5. Premiul pentru Cooperare România – Republica Moldova: Institutul Cultural Român
Pledează eficient în favoarea culturii române. Iată doar câteva file din agenda lui de lucru pentru Republica Moldova, în 2016.
Film: în al treilea an consecutiv, Festivalul Filmului European, cu proiecţii organizate la Cahul, Bălţi şi Comrat. Plus ediţia a doua a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău.
Teatru: Zilele „Matei Vişniec” la Chişinău, tradiţionalul Festival Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film „ClassFest”, impresionanta reuniune a Teatrelor Naţionale, ajunsă la a doua ediţie.
Muzică: concertele din cadrul „Muzicii româneşti de pe ambele maluri ale Prutului”, concertele dedicate Zilei Naţionale a României şi Zilei Culturii Naţionale”.
Conferinţe publice: prelegeri susţinute de personalităţi ale culturii române, în cadrul manifestărilor „Poduri de carte”, „Limba Română – limbă a integrării europene” şi Universităţile Populare de Vară de la Sângerei, Soroca şi Edineţ.
În toamnă a împlinit 6 ani. Asta la Chişinău. Pentru că în alte Capitale ale lumii este prezent de mai mult timp. Zi de zi, a crescut vertiginos şi frumos, având rădăcinile temeinic înfipte în spiritualitatea românească. A desfăşurat proiecte proprii şi a colaborat cu cele mai importante instituţii de cultură din ţări aflate în cele patru puncte cardinale.
6. Premiul pentru Performanţă în Afaceri: Ruslan Cojocaru
A vândut cărţile tatălui său şi a făcut primii bani pe care i-a investit într-o afacere cu telefoane mobile. Dar şi-a dorit mai mult. A transformat afacerea într-o reţea, apoi a adăugat un lanţ de pizzerii, unul de restaurante. A construit echipe şi a ales oameni potriviţi.
În prezent deţine o companie în care cele mai multe denumiri ale funcţiilor sunt preluate din nomenclatorul Marinei. Numele şi logoul lanţului de cafenele au fost preluate de la intens colorata pasăre Tucan, trăitoare în cealaltă parte a lumii.
Din multe părţi ale lumii vin şi boabele de cafea. Sunt amestecate inspirat şi oferite în localurile Tucano Coffee din foarte multe ţări. Şi-a propus ca până în 2020 să existe 300 de astfel de localuri, de-a lungul şi de-a latul mapamondului.
A absolvit Academia de Studii Economice din Chişinău. Este căsătorit. Pentru fiecare zi din viaţă, şi-a ales drept motto ”Tot ce ai nevoie, este dragostea”. Afirmă că Tucano Coffee nu vinde numai produse, ci mai ales stări şi emoţii. Este un om de afaceri admirat, respectat, cu valori morale înalte.
7. Premiul Excelenţă în Artă -  artistul plastic şi directorul Muzeului de Artă din Chişinău, Tudor Zbârnea
Iubeşte cu patimă desenul şi culoarea. Şi, ca într-o legătură pe viaţă, pictura îl iubeşte pe el. La început, a avut parte de maeştri de anvergură, apoi a devenit el însuşi maestru cu renume. A urcat, din etapă artistică în etapă artistică, spre o viziune proprie asupra condiţiei umane. Exemplar în acest sens este ciclul Recurs arhetipal, unde sunt incluse o serie de lucrări de mari dimensiuni, realizate într-o stilistică inovatoare.
A participat la peste 300 de expoziţii reprezentative de artă contemporană, naţionale şi internaţionale. Lucrările sale au putut fi admirate şi în zeci de expoziţii personale, organizate în diverse muzee şi galerii de artă de acasă, de aproape şi de departe.
Operele lui sunt de aflat în numeroase colecţii de pictură, publice şi particulare, din ţară şi din străinătate. Numele îi apare în diverse dicţionare şi enciclopedii de artă. Este membru titular al Uniunilor Artiştilor Plastici din Republica Moldova şi din România, membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici Profesionişti în cadrul UNESCO, din 2001 rezident al Cité Internationale des Arts din Paris.
Deţine un palmares impresionant de premii, printre care: Premiul Naţional, acordat de Guvernul Republicii Moldova, pentru merite deosebite în dezvoltarea artelor plastice; Grande Medaille d’Or, Salon Grand Prix International de Prestige M. C. A. (Association le Monde de la Culture et des Arts) de Cannes - 2009; Medalia de Argint, Salonul Mondial Eureca, Bruxelles.
Este autor şi curator de proiecte în domeniul artelor vizuale. Pentru cotribuţia remarcabilă în dezvoltarea reţelei muzeale naţionale a primit Trofeul Ministerului Culturii.
8. Premiul pentru Performanţă în Educaţie -  Viorica Morcov
9. Premiul special TVR MOLDOVA  - guvernatoarea UTA Gagauzia, Irina Vlah
„Eu am studiat limba română singură. Când am venit în Parlament nu cunoşteam decât ”Mulţumesc” şi „Bună ziua”. În cei 10 ani, m-am autoperfecţionat, cred că am o gramatică bună, urmează să depăşesc bariera”.
Pe parcursul utimilor ani s-a implicat şi a sprijinit jurnaliştii Televiziunii Române în mai multe proiecte, printre care „Jurnalist în România” şi „Reporter Est”, derulate în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
Este un politician tânăr care ştie să îşi prezinte şi să îşi reprezinte zona natală în lume. Este prima femeie aleasă în funcţia de başcan al autonomiei găgăuze.
A primit acest premiu pentru profesionalism şi pentru deschiderea de care a dat dovadă în relaţia cu presa.
Gazdele serii au fost prezentatorii TVR MOLDOVA, Iuliana Marciuc şi Sandu Scobioală, cunoscuţi publicului din emisiunile „Destine ca-n filme” şi „Obiectiv Comun”.
Zeci de interpreţi de pe ambele maluri ale Prutului au facut un show pe cinste : Dida Drăgan, Gabriel Dorobanţu, Basarabeanca, Nelly Ciobanu, Akord, Cristina Croitoru, Irina Rimes, Formaţia Catharsis, Alex Calancea Band, Fraţii Advahov, Guz. Gala TVR MOLDOVA - „Români pentru români” s-a încheiat cu un recital de excepţie susţinut de Randi.