Sumele implicate au fost modeste – 93.000 de euro, care nici măcar nu au fost încasaţi, deoarece actele false au fost depistate la timp, iar cazul a fost foarte simplu: fostul primar a pledat vinovat.

Cu această condamnare, ale cărei detalii – precum identitatea condamnatului – nu pot fi încă dezvăluite, potrivit dreptului slovac, Parchetul European a dovedit că este în sfârşit pe picioarele sale.

„A fost un caz foarte simplu, dar cred că vom avea dosare mai complexe care vor fi trimise în instanţă începând cu 2022”, promite Juraj Novocky, procurorul slovac din cadrul acestei instituţii care îşi propune să elimine frauda transfrontalieră în materie de TVA şi fonduri europene în cele douăzeci şi două de ţări UE care fac parte din această structură.

De exemplu, Parchetul investighează în prezent suspiciuni de corupţie într-un proiect de securitate cibernetică în valoare de 50 de milioane de euro, finanţat de UE. O investigaţie care vizează în mod direct fostul executiv slovac.

Apărută pentru prima dată în 1997, ideea unui procuror european care să lupte împotriva fraudării fondurilor UE a întârziat să prindă contur. Însă, după ani de discuţii alimentate de multiplicarea scandalurilor de corupţie îngropate de instanţele naţionale, uneori sub trafic de influenţă, procurorul european şi-a început în sfârşit activitatea la 1 iunie 2021.

Mai bine zis procuroarea. Este vorba de o femeie, Laura Codruţa Kövesi, în vârstă de 48 de ani, o curajoasă magistrată română anticorupţie, cea care a preluat şefia acestei noi instituţii cu sediul la Luxemburg.

Îndrăzneaţă chiar şi cu cei puternici

Înconjurată de câte un procuror din fiecare ţară membră, fiecare la rândul său fiind asistat de cel puţin doi procurori delegaţi având sediul în capitala naţională, doamna Kövesi şi-a lansat acţiunile cu îndrăzneală. O adevărată vedetă naţională în lupta împotriva corupţiei în ţara de origine, această fostă baschetbalistă aplică la nivel european metodele care au făcut-o cunoscută în România.

Statisticile sunt impresionante. Potrivit acestora, la începutul lunii decembrie, Parchetul European examinase deja 2.500 de procese-verbale şi deschisese 500 de cercetări penale pentru un prejudiciu adus bugetului european estimat la 5 miliarde de euro.

Apoi se arată neînfricată, chiar şi cu cei mai puternici. Călătorind la începutul lunii decembrie la Ljubljana, capitala slovenă, ea a avertizat guvernul premierului naţionalist, Janez Jansa, care a încercat să blocheze acţiunile sale, blocând timp de câteva luni numirea procurorilor naţionali care să o asiste.

„Nu m-am născut ieri, am fost supusă deja la tot felul de atacuri, intimidări şi trucuri pentru a reduce independenţa sistemului judiciar”, a amintit ea în faţa camerelor, înainte de a saluta „curajul şi determinarea magistraţilor sloveni”.

După o lungă perioadă de tensiuni, magistraţii sloveni au avut, în cele din urmă, câştig de cauză în faţa premierului Jansa, care i-a numit, la începutul lunii decembrie, pe cei doi procurori desemnaţi de ei.

Odată cu această numire, Parchetul European este complet şi poate acţiona în sfârşit cu toţi cei douăzeci şi doi de membri ai săi. Deşi „super-procuror al Europei”, Kövesi nu se va putea adresa totuşi ţării în care corupţia şi declinul statului de drept sunt cel mai strâns legate: Ungaria.

La fel ca şi autorităţile poloneze, cele ungare, prin vocea premierului naţionalist Viktor Orban, ale cărui (mai multe) rude s-au îmbogăţit, în ultimii ani, în condiţii dubioase graţie fondurilor europene, refuză categoric să facă parte din această instituţie a justiţiei europene.

Nici Danemarca, Irlanda şi Suedia nu participă.

Amintind, într-un interviu acordat cotidianului elveţian Neue Zürcher Zeitung, că „nicio ţară din Europa nu este curată” şi că „nu există mai multă corupţie în Europa de Est decât în ​​Europa de Vest”, Kövesi ştie că acţiunea ei este un mod de a lupta împotriva eşecurilor statului de drept observate în mai multe ţări ex-comuniste în ultimii ani.

În România, pe când era şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, investigaţiile ei asupra liderului de atunci al Partidului Social Democrat, aflat la guvernare, au provocat, la rândul lor, atacuri fără precedent asupra justiţiei. Ea a ajuns chiar să fie demisă, în condiţii contestate, în anul 2018.

Chiar dacă fraudarea TVA implică sume mult mai mari, cetăţenii europeni se aşteaptă mai întâi la acţiuni împotriva oficialilor guvernamentali suspectaţi că au deturnat fonduri europene în ultimii ani în România, Cehia, Slovacia sau Bulgaria.

Deşi oficial eliberat de sub tutela naţională, Parchetul European rămâne dependent, în amonte, de serviciile locale de anchetă, din lipsa unei forţe de poliţie proprii. Şi, în aval, de instanţele naţionale, care rămân singurele în măsură să pronunţe sentinţe.

Cum funcţionează acest parchet european? „Primim rapoarte şi, în funcţie de natura cazurilor, decidem ce fapte se încadrează în jurisdicţia serviciilor noastre sau a serviciilor naţionale”, spune procurorul slovac Juraj Novocky. Buna funcţionare presupune relaţii bune cu procurorii şi poliţia locală.

Referitor la Bulgaria, Kövesi s-a plâns deja că procurorul – aprig contestat şi de activiştii locali – trimite doar „dosare mici” PE.

O altă ţară estică, Croaţia, demonstrează însă că Parchetul European ştie să se impună fără să aştepte instanţele locale. Pe 10 noiembrie, procurorii croaţi ai instituţiei au arestat-o ​​pe fostul ministru al Fondurilor Europene Gabrijela Zalac, în urma unei anchete privind suprafacturarea software-ului de management pentru ministerul său, care fusese finanţat de UE.

La 42 de ani, doamna Zalac este primul politician guvernamental care a fost plasat în arest preventiv de către Parchetul European. Acest membru al HDZ, partidul conservator aflat la putere, era încă în închisoare la sfârşitul lunii decembrie.

„Am raportat acest caz în urmă cu doi ani şi nu s-a întâmplat nimic”, a declarat jurnalistul Andrej Dimitrijevic, care a dezvăluit cazul pe site-ul ziarului Telegram în noiembrie 2019. „Sistemul de justiţie croat a avut toate elementele, dar nu a făcut nimic”, a spus el, convins că „Parchetul european va putea scoate la lumină cazurile abandonate de parchetul anticorupţie croat”.

Această arestare a stârnit, de altfel, o aprigă controversă în Croaţia legată de lipsa de iniţiativă a sistemului de justiţie local şi a forţat guvernul şi procurorii croaţi să se justifice public. Cazul Zalac a devenit primul simbol al schimbărilor generate de Parchetul European.

Sursa: Le Monde/ Rador