Procuratura Generală vine cu un set de propuneri în contextul situaţiei create şi, în special, rezultatul unui dialog ineficient între autorităţi. Prin intermediul unui comunicat de presă, PG susţine că este necesar crearea unui grup de lucru pentru elaborarea Strategiei privind investigarea dosarelor de rezonanţă, iar Procuratura va desemna câte un reprezentant din PG şi procuraturile specializate implicate în investigarea fraudei bancare.
Atragem atenţia că, până în prezent, nicio autoritate publică nu a intervenit către Procuratură cu o abordare complexă a acestui subiect şi cu un plan concret de executare a condiţionalităţii ce rezultă din Memorandum, chiar dacă, în esenţă, activităţile Strategiei depăşesc functional sfera de activitate a Procuraturii.
Generalizând informaţiile pentru viitoarea notă de progres privind procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, raportate la recentele rezultate ale anchetei în cauza privind amestecul în înfăptuirea urmăririi penale în dosarul “frauda bancară”, Procuratura a constatat că Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, de fapt, a fost elaborată în perioada “statului capturat”, în circumstanţe şi de către persoane necunoscute.
Deşi se pretinde că acest document strategic a fost elaborat în iunie 2018 de către Procuratura Anticorupţie, CNA şi ARBI, şi prezentată ulterior public de către ex-Procurorul General Eduard Harunjen şi ex-adjunctul Procurorului Anticorupţie Adriana Beţişor, el niciodată nu a fost înregistrat în Procuratura Anticorupţie sau Procuratura Generală, CNA sau ARBI, nu a fost aprobat prin vreun ordin comun şi nici nu au fost identificate careva urme de lucru cu acest document, informaţiile operative gestionate pe caz, indicând că ar fi fost elaborat înafara Procuraturii şi celorlalte două instituţii indicate, precum şi nu de către cei ce au subscris şi şi-au asumat lucrarea. Nefiind semnat de către vreun subiect, acest document strategic nu a căpătat statut de document oficial şi prin urmare, nu este clar cum ulterior s-a regăsit în anumite lucrări asumate de Parlament şi Guvern, inclusiv în Memorandumul RM – UE.
Respectivele circumstanţe continuă a fi investigate şi clarificate în cadrul urmăririi penale, iar despre rezultate vom informa suplimentar.
Pe lângă faptul că această Strategie este orientată metodic într-o anumită direcţie, aşa cum, de fapt, era îndreptat la acea etapă întregul proces de investigare a fraudei bancare, protejând interesele lui V.Plahotniuc (care, nu este vizat şi nu se regăseşte în general în acest document alături de V.Filat, V.Platon şi I.Şor, menţionaţi atunci ca beneficiari ai fraudei), indică la faptul că activităţile prevăzute depăşesc competenţele funcţionale ale Procuraturii, CNA şi ARBI. Măsurile ce necesită a fi întreprinse, monitorizate şi controlate vizează instituţii şi autorităţi (BNM, Ministerul Finanţelor, MAEIE, Guvernul, lichidatori, executori ş.a.), ce exced domeniul penalului (urmăririi penale şi judecării cauzelor), fiind orientate exclusiv pe aspecte juridico-civile, comerciale, bancare, de executare ş.a. (colectarea creditelor, dobânzilor, penalităţilor, organizarea licitaţiilor de vânzare a activelor băncilor fraudate, înaintarea acţiunilor civile în judecată pentru încasarea forţată a datoriilor şi atragerea la răspundere civilă directă sau subsidiară în procesul de insolvabilitate, lichidare a unor agenţi economici, societăţi pe acţiuni, instituţii bancare naţionale şi de peste hotare, precum şi a unor acţionari /BEM, BS, UB, BNM, SA Victoriabank, SA PrivatBank Letonia, SA Moldova Agroindbank, SA Moldindconbank/, înaintarea titlurilor executorii pentru încasarea forţată a datoriilor conform hotărârilor judecătoreşti, înaintarea sesizărilor către organelle de urmărire penală pentru încălcările de lege de ordin penal admise la eliberarea creditelor ş.a.).
Reieşind din aspectele menţionate, raportate la competenţa Procuraturii şi importanţa subiectului, considerăm că aprobarea Strategiei ante referite nici nu putea fi pusă logic şi legal în sarcina Procuraturii, respectiv, în prezent, ea nu poate fi luată ca bază oficială pentru activitatea Procuraturii, Guvernului, Parlamentului şi altor autorităţi publice în procesul de recuperare a banilor fraudaţi din sistemul bancar.
Concomitent, Procuratura consideră că pentru eficacitatea procesului de recuperare a banilor fraudaţi, statul are nevoie de o viziune şi un document strategic complex, însă, elaborarea şi realizarea unei astfel de Strategii depăşeşte competenţele Procuraturii, impunându-se intervenţia Guvernului şi a Parlamentului în acest sens.
Analizând problema în toată complexitatea sa, conchidem că autorităţile naţionale, cu referire la subiect, au avut până în prezent o abordare pur formală.
Plasarea responsabilităţii pe seama Procuraturii pentru întregul proces de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, care prioritar trebuie să asigure eficienţa urmăririi penale pe caz şi ale cărei atribuţii funcţionale sunt prea restrânse legal pentru a acoperi tot spectrul de activităţi ce se impun în această direcţie, de fapt, a determinat rezultate sub limita aşteptărilor societăţii şi o situaţie de conflict între autorităţile de primul nivel, precum şi riscuri de discreditare în faţa partenerilor externi de dezvoltare.
Generalizând informaţiile pentru viitoarea notă de progres privind procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, raportate la recentele rezultate ale anchetei în cauza privind amestecul în înfăptuirea urmăririi penale în dosarul “frauda bancară”, Procuratura a constatat că Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, de fapt, a fost elaborată în perioada “statului capturat”, în circumstanţe şi de către persoane necunoscute.
Deşi se pretinde că acest document strategic a fost elaborat în iunie 2018 de către Procuratura Anticorupţie, CNA şi ARBI, şi prezentată ulterior public de către ex-Procurorul General Eduard Harunjen şi ex-adjunctul Procurorului Anticorupţie Adriana Beţişor, el niciodată nu a fost înregistrat în Procuratura Anticorupţie sau Procuratura Generală, CNA sau ARBI, nu a fost aprobat prin vreun ordin comun şi nici nu au fost identificate careva urme de lucru cu acest document, informaţiile operative gestionate pe caz, indicând că ar fi fost elaborat înafara Procuraturii şi celorlalte două instituţii indicate, precum şi nu de către cei ce au subscris şi şi-au asumat lucrarea. Nefiind semnat de către vreun subiect, acest document strategic nu a căpătat statut de document oficial şi prin urmare, nu este clar cum ulterior s-a regăsit în anumite lucrări asumate de Parlament şi Guvern, inclusiv în Memorandumul RM – UE.
Respectivele circumstanţe continuă a fi investigate şi clarificate în cadrul urmăririi penale, iar despre rezultate vom informa suplimentar.
Pe lângă faptul că această Strategie este orientată metodic într-o anumită direcţie, aşa cum, de fapt, era îndreptat la acea etapă întregul proces de investigare a fraudei bancare, protejând interesele lui V.Plahotniuc (care, nu este vizat şi nu se regăseşte în general în acest document alături de V.Filat, V.Platon şi I.Şor, menţionaţi atunci ca beneficiari ai fraudei), indică la faptul că activităţile prevăzute depăşesc competenţele funcţionale ale Procuraturii, CNA şi ARBI. Măsurile ce necesită a fi întreprinse, monitorizate şi controlate vizează instituţii şi autorităţi (BNM, Ministerul Finanţelor, MAEIE, Guvernul, lichidatori, executori ş.a.), ce exced domeniul penalului (urmăririi penale şi judecării cauzelor), fiind orientate exclusiv pe aspecte juridico-civile, comerciale, bancare, de executare ş.a. (colectarea creditelor, dobânzilor, penalităţilor, organizarea licitaţiilor de vânzare a activelor băncilor fraudate, înaintarea acţiunilor civile în judecată pentru încasarea forţată a datoriilor şi atragerea la răspundere civilă directă sau subsidiară în procesul de insolvabilitate, lichidare a unor agenţi economici, societăţi pe acţiuni, instituţii bancare naţionale şi de peste hotare, precum şi a unor acţionari /BEM, BS, UB, BNM, SA Victoriabank, SA PrivatBank Letonia, SA Moldova Agroindbank, SA Moldindconbank/, înaintarea titlurilor executorii pentru încasarea forţată a datoriilor conform hotărârilor judecătoreşti, înaintarea sesizărilor către organelle de urmărire penală pentru încălcările de lege de ordin penal admise la eliberarea creditelor ş.a.).
Reieşind din aspectele menţionate, raportate la competenţa Procuraturii şi importanţa subiectului, considerăm că aprobarea Strategiei ante referite nici nu putea fi pusă logic şi legal în sarcina Procuraturii, respectiv, în prezent, ea nu poate fi luată ca bază oficială pentru activitatea Procuraturii, Guvernului, Parlamentului şi altor autorităţi publice în procesul de recuperare a banilor fraudaţi din sistemul bancar.
Concomitent, Procuratura consideră că pentru eficacitatea procesului de recuperare a banilor fraudaţi, statul are nevoie de o viziune şi un document strategic complex, însă, elaborarea şi realizarea unei astfel de Strategii depăşeşte competenţele Procuraturii, impunându-se intervenţia Guvernului şi a Parlamentului în acest sens.
Analizând problema în toată complexitatea sa, conchidem că autorităţile naţionale, cu referire la subiect, au avut până în prezent o abordare pur formală.
Plasarea responsabilităţii pe seama Procuraturii pentru întregul proces de recuperare a mijloacelor financiare fraudate, care prioritar trebuie să asigure eficienţa urmăririi penale pe caz şi ale cărei atribuţii funcţionale sunt prea restrânse legal pentru a acoperi tot spectrul de activităţi ce se impun în această direcţie, de fapt, a determinat rezultate sub limita aşteptărilor societăţii şi o situaţie de conflict între autorităţile de primul nivel, precum şi riscuri de discreditare în faţa partenerilor externi de dezvoltare.
