La 14 septembrie 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a emis o hotărâre în cauza Petrenco şi alţii 6 contra Republicii Moldova, prin care a recunoscut violarea mai multor articole din Convenţie de către Republica Moldova.
Cauza se referă la reţinerea, arestarea şi detenţia reclamanţilor în baza unor acuzaţii de tulburări în masă, ca urmare a unei demonstraţii pe care aceştia au organizat-o în faţa sediului Procuraturii Generale în septembrie 2015. Toţi reclamanţii au fost deţinuţi timp de patru luni şi jumătate în penitenciarul nr. 13 şi, aproximativ pentru aceeaşi perioadă de timp, s-au aflat în arest la domiciliu.
CEDO a stabilit că acuzaţiile de participare în dezordini în masă nu se bazau pe suspiciuni rezonabile. „Grupului Petrenco” i s-a incriminat infracţiunea de participare la tulburări de masă, care, conform textului articolului 285 din Codul Penal, este o „violenţă împotriva persoanelor, pogromuri, incendiere, deteriorarea bunurilor, utilizarea armelor de foc sau a altor obiecte utilizate ca arme şi rezistenţă violentă sau armată reprezentanţilor autorităţilor”.
Curtea a constatat că acuzaţiile privind comportamentul violent al reclamanţilor sunt total incompatibile cu filmările de la eveniment. Întrunirea, în general, şi reclamanţii, în special, au fost paşnici pe toată durata acesteia. Poliţia a folosit forţa pentru a-i împinge pe protestatari departe de intrarea în clădire, dar aceştia nu au opust nicio rezistenţă, violentă, şi s-au lăsat îndepărtaţi de intrarea în clădire în 2-3 minute.
Curtea a mai constatat că instanţele inferioare s-au bazat exclusiv pe prezentarea faptelor prezentate de acuzare şi nu au acordat atenţie probatoriului apărării. În consecinţă, Curtea a dispus ca Guvernul Republicii Moldova să achite reclamanţilor suma totală de 63750 de euro, în calitate de prejudicii morale, pentru violările comise şi 4000 de euro, în calitate de costuri şi cheltuieli de reprezentare şi asistenţă juridică în faţa CEDO.
În legătură cu decizia emisă, avocatul Asociaţiei Promo-LEX Vadim Vieru, a opinat că „această cauză scoate în evidenţă probleme sistemice legate de legalitatea şi temeinicia aplicării şi prelungirii măsurilor preventive de arest, precum şi limitarea dreptului la libertatea de întrunire prin aplicarea, în calitate de măsură provizorie, a interdicţiei de a merge în locuri unde se petrec acţiuni de proteste în masă”.
Iar Nicoleta Hriplivîi, de la aceeaşi asociaţie, a spus că „în acea perioada, societatea a fost martorul degradării democraţiei în Republica Moldova, unde libertatea de exprimare, dreptul la siguranţa şi libertatea persoanelor au fost drepturile cel mai des încălcate.”
