Anul 2020 a fost unul plin de contradicţii în Justiţiei. O spun experţii, îngrijoraţi de sistemul judiciar din Republica Moldova, lipsit de reforme, amânări de sentinţe, dar cu decizii la limita legii. Pentru a înţelege mai bine cursul evenimentelor şi al modificărilor din acest domeniu essential într-o societate vă propunem să mergem din instanţă în instanţă şi să dăm împreună o notă justiţiei.
La sfârşitul lunii martie 2020, după ce a fost dat în căutare internaţională de către Inspectoratul General al Poliţiei, fostul deputat PDM, Constantin Ţuţu s-a predat autorităţilor Republicii Moldova, la punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. Timp de câteva luni, Constatin Ţuţu a fost în România, lucru bine ştiu şi de ministrul de Interne. Pavel Voicu a declarat de nenumărate ori că, Ţuţu a fost implicat în diferite scheme infracţionale, însă este cercetat în libertate. Dosarul în care este cercetat pentru că ar fi pretins şi luat 20 de mii de euro pentru a influenţa procurorii să-l elibereze pe un bărbat aflat în aresta, este amânat de la o zi la alta.
PAVEL VOICU, ministrul de Interne în exerciţiu: „E posibil, atunci când sunt infracţiuni care prezintă interes, dar credeţi-mă că Ţuţu prezintă interes, fiindcă într-adevăr a fost implicat în cazuri de contrabandă şi cu droguri. Eu activam în calitate de comisar de poliţie pe atunci, la Botanica, şi am cercetat nişte cazuri de tâlhărie. Şi iarăşi, asupra persoanelor care practicau contrabanda cu ţigările. Dumnealui a avut şi calitate de bănuit şi a dispărut. Noi nu am uitat nici atunci când a fost reţinut cumva de poliţie şi nu ştiu de ce nu a avut finalitate cazul în care dumnealui avea în portbagaj o doamnă şi unde o ducea şi ce dorea să facă. Noi o să mergem pas cu pas şi o să completăm palmaresul domnului Ţuţu cu cele comise aici, pe teritoriul Republicii Moldova.”
Constatin Ţuţu a mai figurat într-un dosar penal, deschis în aprilie 2012, după omorul lui Alexei Veretca în curtea unui restaurant din Codrii Orheiului.
PAVEL VOICU, ministrul de Interne în exerciţiu: „Ţuţu a tras la Orhei, el e făptaşul. Dosarul acum e la rejudecare. A scăpat, iarăşi, în nişte circumstanţe interesante.”
Şi fostul şef a lui Ţuţu, ex-liderul PDM, Vlad Plahotniuc este vizat într-un dosar penal cu trei capete de acuzare - spălare de bani în proporţii deosebit de mari, escrocherie şi crearea unei organizaţii criminale. Mai mult, potrivit procurorilor, Vlad Plahotniuc este principalul beneficiar în furtul miliardului.
ALEXANDRU STOIANOGLO, procuror general al Republicii Moldova: „Unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vlad Plahotniuc. Dispunem de probe incontestabile care arată că acesta este principalul beneficiar, în total 100 de milioane de dolari. Banii au fost direcţionaţi la achiziţia companiei Asito, casa modei, hotelul naţional. Banii mai erau folosiţi în scop persoanl sau de către companii afiliate acestuia penru procurarea unui avion şi achitarea curselor charter.”
Proprietăţile lui Vlad Plahotniuc, estimate la 160 de milioane de lei, au fost puse sub sechestru de autorităţile din România, Franţa şi Elveţia. Asta după ce Procuratura Generală a administrat probe şi a convins magistraţii că Plahotniuc este beneficiarul bunurilor stabilite. În mai 2020, şeful Procuraturii Generale a mai făcut un anunţ care a împărţit societate în două tabere. Alexandru Stoianoglo a declarat că dosarul lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate şi urmează a fi revizuit.
ALEXANDRU STOIANOGLO, procuror general al Republicii Moldova: „Dosarul împotriva lui Platon a fost falsificat. Cetăţeanul a fost ilegal condamnat. Procuratura va iniţia revizuirea procedurii de judecată.”
Pe 15 septembrie 2020, Judecătoria Chişinău a admis integral demersul procurorului general privind suspendarea executării pedepsei de către Veaceslav Platon şi acesta este eliberat din penitenciar. La poarta închisorii, Platon a fost întâmpinat de mama şi fiul său.
VEACESLAV PLATON, om de afaceri: „Sunt patru ani de luptă pentru supravieţuire între pereţi. Credeţi-mă, viziunile asupra vieţii se schimbă la orice om. Mai ales, în anturajul toxic în care am fost eu. De aceea, acum scopul meu este să demonstrez oamenilor, poporului că eu pot să aduc un folos acestei ţări. Eu voi rămâne în ţară şi voi ajuta oamenii noştri.”
Punerea în libertate a lui Veaceslav Platon a fost lipsită de logică, în condiţiile în care există probe suficiente pentru o condamnare a acestuia, consideră expertul în justiţie, Ion Guzun.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Pentru mine nu este clar de ce domnul Platon a ieşi din închisoare. Eu nu spun că dumeanului nu este vinovat, aste e rolul procuraturii. Dar dacă sau găsit probe judecătorii şi procurorii la un moment dat, despre rolul şi acţiunele sale care au fost determinate pentru infracţiune care i s-a imputat, înseamnă că există o vină, o participare a dumnealui.”
O altă decizie care a provocat contradicţii în domeniul justiţie a fost cea a Consiliului Superior al Magistraturii de a repune în funcţii cinci judecători care au fost suspendaţi în urma dosarului "Laundromat". Mai mult, acestora li se va achita salariul pentru toată perioada suspendării, adică 4 ani. Preşedintele interimar al CSM, Luiza Gafton, a declarat că vinovăţia magistraţilor nu a fost demonstrată, iar Consiliul Superior al Magistraţilor a fost obligat să-i repună în funcţie.
LUIZA GAFTON, preşedinte interimar CSM: „Este o ordonaţă de scoatere de sub urmărire penală a acestor judecători. Şi nu că de scoatere pur şi simplu, dar în aceste ordonanţe au fost indicate temeiul din care motive ei au fost scos de sub urmărire penală şi acest temei este că în acţiunele judecătorilor vizaţi nu persist componentă de infracţiune. Este clar că, oamenii se repun în funcţie conform legii cu privire la statul judecătorului.”
A urmat, firesc, un val de critici din partea oficialilor europeni. Peter Stano, purtător de cuvânt pentru afaceri externe şi politică de securitate a Uniunii Europene a declarat că această decizie reprezintă o lovitură gravă dată angajamentelor Republicii Moldova de a combate spălarea banilor şi de a stopa corupţia şi interesele particulare.
PETER STANO, purtător de cuvânt pentru afaceri externe şi politică de securitate a Uniunii Europene: „Acest fapt subminează şi mai mult încrederea poporului moldovenesc în instituţiile sale de stat. Aceste principii se află, de asemenea, la baza Acordului de Asociere UE-Moldova - Reformele tangibile, susţinute şi durabile în sistemul de justiţie, cu rezultate vizibile în lupta împotriva corupţiei şi a intereselor particulare. UE, în calitate de cel mai mare furnizor de asistenţă financiară şi altele tipuri de asistenţă, îşi exprimă clar viziunea ca unul din criteriile pentru a continua sprijinul prin asistenţă al UE sunt reformele tangibile, susţinute şi durabile în sistemul de justiţie, cu rezultate vizibile în lupta împotriva corupţiei şi a intereselor particulare.”
Un alt scandal este legat de numirea lui Vladislav Clima, unul dintre magistraţii care au menţinut decizia de anulare a alegerilor locale din municipiul Chişinău, în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Decizia Consiliului Superior al Magistraturii a fost criticată dur de societate civilă dar şi de reprezentanţii Partidului Acţiune şi Solidaritate.
SERGIU LITVINENCO, deputat PAS: „De ce Vladislav Clima este o persoana comodă pentru Igor Dodon? Este foarte simplu. Acest personaj a emis probabil una din cele mai grave decizii judecătoreşti de la independenţa Republicii Moldova: anularea unor alegerilor libere, democratice, transparente recunoscute de toată comunitateta internaţională.”
Între timp, ministrul Justiţiei săre în apărarea CSM şi declară că Autoritatea Naţională de Integritate nu a prezentat informaţii care ar pune la îndoială integritatea magistratului Clima.
FADEI NAGACEVECSHI, ministrul Justiţiei în exerciţiu: „Eu mă pun în locul acelor membri ai CSM. Pe ce ei trebuiau să se bazeze reieşind din cadrul actual legislativ, pentru a invalida o candidatură sau alta. Că ea nu este acceptată de societate? Păi da, CSM totuşi se bazează pe cadrul legal. În măsura în care noi vom introduce o asemenea normă în lege, asta ar putea fi utilizat ca instrument, argument pentru a bloca o candidatură sau alta. CSM nu poate interveni abuziv sau arbitrar să blocheze o candidatură sau alta.”
În opinie experţilor, numirea lui Veaceslav Clima în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău demonstrează încă odată că justiţia este controlată politic.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Dacă domnul Clima a fost implicat în examinarea mai multor dosare care ţin de spălarea miliardului, a fost adoptată rezoluţia finală în cazul anulării alegerilor din Chişinău, cel puţin pentru aceste două chestiuni, eu dacă aş fi membru CSM aş fi făcut o hotărâre motivată prin care aş fi renunţat, indiferent de calităţile lui profisionale şi altele. Sunt chestiuni pe care statul de drept, suprimaţia legii nu poate să cruţe pe nimeni.”
Un alt eveniment controversat este dosarul Ilan Şor. După nenumărate amânări, examinarea dosarului suspendată de Curtea de Apel Cahul. Suspendarea este valabilă până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate, înaintată de către avocaţii acestuia. Între timp, judecătoare Nina Veleva, care mai bine de doi ani şi jumătate a examinat acest dosar, şi-a depus demisiA. CSM însă a amânat de două ori examinarea subiectului şi potrivit magistraţilor, este necesar ca judecătoarea să prezinte un raport în legătură cu dosarul lui Ilan Şor. Precizăm că Ilan Şor a fost condamnat în iunie 2017, în prima instanţă, la 7 ani şi şase luni de închisoare pentru spălare de bani, şi daune materiale în proporţii deosebit de mari în dosarul fraudelor de la Banca de Economii. Şor e în libertate, iar pedeapsa ar urma să fie executată doar după adoptarea unei sentinţe definitive. Dosarul a ajuns la Curtea Apel Chişinău abia după şase luni, iar în februarie 2018 a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul. Între timp, Ilan Şor a ajuns deputat pe lista Partidului său.
Situaţia în domeniul justiţiei nu se va schimba nici în anul 2021, dacă reformele anticorupţie nu vor continua, atenţionează Ion Guzun.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Eu cred că noi socitate trebuie să cerem de la politicieni nişte acţiuni ferme împotriva corupţiei, să nu atace justiţia să asigure judectărorilor, procurorilor garanţii că atunci când ei vor lupta cu adevărat împotriva marelor interese să fie protejaţi în primul rând de stat. Şi dacă cetăţenii vor protesta sau vor opune rezistenţă sau vor contribui prin diferite acţiuni chiar şi prin transmiterea unor informaţii, eu cred că noi putem avea o siguranţă, o balanţă mult mai mare în care putem răsturna intereselem mai multr grupuri.”
PAVEL VOICU, ministrul de Interne în exerciţiu: „E posibil, atunci când sunt infracţiuni care prezintă interes, dar credeţi-mă că Ţuţu prezintă interes, fiindcă într-adevăr a fost implicat în cazuri de contrabandă şi cu droguri. Eu activam în calitate de comisar de poliţie pe atunci, la Botanica, şi am cercetat nişte cazuri de tâlhărie. Şi iarăşi, asupra persoanelor care practicau contrabanda cu ţigările. Dumnealui a avut şi calitate de bănuit şi a dispărut. Noi nu am uitat nici atunci când a fost reţinut cumva de poliţie şi nu ştiu de ce nu a avut finalitate cazul în care dumnealui avea în portbagaj o doamnă şi unde o ducea şi ce dorea să facă. Noi o să mergem pas cu pas şi o să completăm palmaresul domnului Ţuţu cu cele comise aici, pe teritoriul Republicii Moldova.”
Constatin Ţuţu a mai figurat într-un dosar penal, deschis în aprilie 2012, după omorul lui Alexei Veretca în curtea unui restaurant din Codrii Orheiului.
PAVEL VOICU, ministrul de Interne în exerciţiu: „Ţuţu a tras la Orhei, el e făptaşul. Dosarul acum e la rejudecare. A scăpat, iarăşi, în nişte circumstanţe interesante.”
Şi fostul şef a lui Ţuţu, ex-liderul PDM, Vlad Plahotniuc este vizat într-un dosar penal cu trei capete de acuzare - spălare de bani în proporţii deosebit de mari, escrocherie şi crearea unei organizaţii criminale. Mai mult, potrivit procurorilor, Vlad Plahotniuc este principalul beneficiar în furtul miliardului.
ALEXANDRU STOIANOGLO, procuror general al Republicii Moldova: „Unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vlad Plahotniuc. Dispunem de probe incontestabile care arată că acesta este principalul beneficiar, în total 100 de milioane de dolari. Banii au fost direcţionaţi la achiziţia companiei Asito, casa modei, hotelul naţional. Banii mai erau folosiţi în scop persoanl sau de către companii afiliate acestuia penru procurarea unui avion şi achitarea curselor charter.”
Proprietăţile lui Vlad Plahotniuc, estimate la 160 de milioane de lei, au fost puse sub sechestru de autorităţile din România, Franţa şi Elveţia. Asta după ce Procuratura Generală a administrat probe şi a convins magistraţii că Plahotniuc este beneficiarul bunurilor stabilite. În mai 2020, şeful Procuraturii Generale a mai făcut un anunţ care a împărţit societate în două tabere. Alexandru Stoianoglo a declarat că dosarul lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate şi urmează a fi revizuit.
ALEXANDRU STOIANOGLO, procuror general al Republicii Moldova: „Dosarul împotriva lui Platon a fost falsificat. Cetăţeanul a fost ilegal condamnat. Procuratura va iniţia revizuirea procedurii de judecată.”
Pe 15 septembrie 2020, Judecătoria Chişinău a admis integral demersul procurorului general privind suspendarea executării pedepsei de către Veaceslav Platon şi acesta este eliberat din penitenciar. La poarta închisorii, Platon a fost întâmpinat de mama şi fiul său.
VEACESLAV PLATON, om de afaceri: „Sunt patru ani de luptă pentru supravieţuire între pereţi. Credeţi-mă, viziunile asupra vieţii se schimbă la orice om. Mai ales, în anturajul toxic în care am fost eu. De aceea, acum scopul meu este să demonstrez oamenilor, poporului că eu pot să aduc un folos acestei ţări. Eu voi rămâne în ţară şi voi ajuta oamenii noştri.”
Punerea în libertate a lui Veaceslav Platon a fost lipsită de logică, în condiţiile în care există probe suficiente pentru o condamnare a acestuia, consideră expertul în justiţie, Ion Guzun.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Pentru mine nu este clar de ce domnul Platon a ieşi din închisoare. Eu nu spun că dumeanului nu este vinovat, aste e rolul procuraturii. Dar dacă sau găsit probe judecătorii şi procurorii la un moment dat, despre rolul şi acţiunele sale care au fost determinate pentru infracţiune care i s-a imputat, înseamnă că există o vină, o participare a dumnealui.”
O altă decizie care a provocat contradicţii în domeniul justiţie a fost cea a Consiliului Superior al Magistraturii de a repune în funcţii cinci judecători care au fost suspendaţi în urma dosarului "Laundromat". Mai mult, acestora li se va achita salariul pentru toată perioada suspendării, adică 4 ani. Preşedintele interimar al CSM, Luiza Gafton, a declarat că vinovăţia magistraţilor nu a fost demonstrată, iar Consiliul Superior al Magistraţilor a fost obligat să-i repună în funcţie.
LUIZA GAFTON, preşedinte interimar CSM: „Este o ordonaţă de scoatere de sub urmărire penală a acestor judecători. Şi nu că de scoatere pur şi simplu, dar în aceste ordonanţe au fost indicate temeiul din care motive ei au fost scos de sub urmărire penală şi acest temei este că în acţiunele judecătorilor vizaţi nu persist componentă de infracţiune. Este clar că, oamenii se repun în funcţie conform legii cu privire la statul judecătorului.”
A urmat, firesc, un val de critici din partea oficialilor europeni. Peter Stano, purtător de cuvânt pentru afaceri externe şi politică de securitate a Uniunii Europene a declarat că această decizie reprezintă o lovitură gravă dată angajamentelor Republicii Moldova de a combate spălarea banilor şi de a stopa corupţia şi interesele particulare.
PETER STANO, purtător de cuvânt pentru afaceri externe şi politică de securitate a Uniunii Europene: „Acest fapt subminează şi mai mult încrederea poporului moldovenesc în instituţiile sale de stat. Aceste principii se află, de asemenea, la baza Acordului de Asociere UE-Moldova - Reformele tangibile, susţinute şi durabile în sistemul de justiţie, cu rezultate vizibile în lupta împotriva corupţiei şi a intereselor particulare. UE, în calitate de cel mai mare furnizor de asistenţă financiară şi altele tipuri de asistenţă, îşi exprimă clar viziunea ca unul din criteriile pentru a continua sprijinul prin asistenţă al UE sunt reformele tangibile, susţinute şi durabile în sistemul de justiţie, cu rezultate vizibile în lupta împotriva corupţiei şi a intereselor particulare.”
Un alt scandal este legat de numirea lui Vladislav Clima, unul dintre magistraţii care au menţinut decizia de anulare a alegerilor locale din municipiul Chişinău, în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău. Decizia Consiliului Superior al Magistraturii a fost criticată dur de societate civilă dar şi de reprezentanţii Partidului Acţiune şi Solidaritate.
SERGIU LITVINENCO, deputat PAS: „De ce Vladislav Clima este o persoana comodă pentru Igor Dodon? Este foarte simplu. Acest personaj a emis probabil una din cele mai grave decizii judecătoreşti de la independenţa Republicii Moldova: anularea unor alegerilor libere, democratice, transparente recunoscute de toată comunitateta internaţională.”
Între timp, ministrul Justiţiei săre în apărarea CSM şi declară că Autoritatea Naţională de Integritate nu a prezentat informaţii care ar pune la îndoială integritatea magistratului Clima.
FADEI NAGACEVECSHI, ministrul Justiţiei în exerciţiu: „Eu mă pun în locul acelor membri ai CSM. Pe ce ei trebuiau să se bazeze reieşind din cadrul actual legislativ, pentru a invalida o candidatură sau alta. Că ea nu este acceptată de societate? Păi da, CSM totuşi se bazează pe cadrul legal. În măsura în care noi vom introduce o asemenea normă în lege, asta ar putea fi utilizat ca instrument, argument pentru a bloca o candidatură sau alta. CSM nu poate interveni abuziv sau arbitrar să blocheze o candidatură sau alta.”
În opinie experţilor, numirea lui Veaceslav Clima în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău demonstrează încă odată că justiţia este controlată politic.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Dacă domnul Clima a fost implicat în examinarea mai multor dosare care ţin de spălarea miliardului, a fost adoptată rezoluţia finală în cazul anulării alegerilor din Chişinău, cel puţin pentru aceste două chestiuni, eu dacă aş fi membru CSM aş fi făcut o hotărâre motivată prin care aş fi renunţat, indiferent de calităţile lui profisionale şi altele. Sunt chestiuni pe care statul de drept, suprimaţia legii nu poate să cruţe pe nimeni.”
Un alt eveniment controversat este dosarul Ilan Şor. După nenumărate amânări, examinarea dosarului suspendată de Curtea de Apel Cahul. Suspendarea este valabilă până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate, înaintată de către avocaţii acestuia. Între timp, judecătoare Nina Veleva, care mai bine de doi ani şi jumătate a examinat acest dosar, şi-a depus demisiA. CSM însă a amânat de două ori examinarea subiectului şi potrivit magistraţilor, este necesar ca judecătoarea să prezinte un raport în legătură cu dosarul lui Ilan Şor. Precizăm că Ilan Şor a fost condamnat în iunie 2017, în prima instanţă, la 7 ani şi şase luni de închisoare pentru spălare de bani, şi daune materiale în proporţii deosebit de mari în dosarul fraudelor de la Banca de Economii. Şor e în libertate, iar pedeapsa ar urma să fie executată doar după adoptarea unei sentinţe definitive. Dosarul a ajuns la Curtea Apel Chişinău abia după şase luni, iar în februarie 2018 a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul. Între timp, Ilan Şor a ajuns deputat pe lista Partidului său.
Situaţia în domeniul justiţiei nu se va schimba nici în anul 2021, dacă reformele anticorupţie nu vor continua, atenţionează Ion Guzun.
ION GUZUN, consilier juridic, CRJM: „Eu cred că noi socitate trebuie să cerem de la politicieni nişte acţiuni ferme împotriva corupţiei, să nu atace justiţia să asigure judectărorilor, procurorilor garanţii că atunci când ei vor lupta cu adevărat împotriva marelor interese să fie protejaţi în primul rând de stat. Şi dacă cetăţenii vor protesta sau vor opune rezistenţă sau vor contribui prin diferite acţiuni chiar şi prin transmiterea unor informaţii, eu cred că noi putem avea o siguranţă, o balanţă mult mai mare în care putem răsturna intereselem mai multr grupuri.”
