JUSTIŢIE

Un bărbat din raionul Străşeni, condamnat la detenţie pe viaţă pentru viol, după ce şi-a abuzat fiica

post-img

Un bărbat din raionul Străşeni a fost condamnat la detenţie pe viaţă, fiind recunoscut vinovat de viol şi acţiuni violente cu caracter sexual, comise în privinţa fiicei sale minore.

Potrivit Procuraturii, în perioada septembrie – decembrie 2018, inculpatul, în vârstă de 57 de ani şi-a abuzat fiica minoră, în vârstă de 11 ani. Totul s-a întâmplat în casa acestora, după ce soţia lui şi mama fiicei pleca la muncă în sat.

Bărbatul o ameninţa pe minoră că o va bate dacă îi va povesti mamei sale despre cele întâmplate. Suferinţele au făcut-o, totuşi, să-i spună mamei sale despre chinurile prin care a trecut. Femeia a anunţat poliţia, iar inculpatul a fost reţinut.

Bărbatul nu şi-a recunoscut vina, se precizează într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale a Republicii Moldova.

Menţionăm că în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, este marcată în fiecare an, în numeroase state din Europa şi SUA, „Ziua Blugilor”. Istoria „Zilei Blugilor” (Denim Day) a început în anul 1992, în Italia, când un judecător al Curţii Supreme de Justiţie a decis să anuleze condamnarea făptuitorului pe un caz de viol, argumentând că, din motiv că victima purta blugi strâmţi, aceasta ar fi trebuit să-l ajute pe violator să-i scoată blugii. În opinia instanţei, acest fapt ar fi însemnat consimţământul victimei. A doua zi, femeile din Parlamentul italian au venit la serviciu purtând blugi, contrar protocolului vestimentar, în semn de solidaritate cu victima.

Anul acesta, pe 24 aprilie, angajatele Centrului Internaţional „La Strada” îndeamnă presa, comunitatea profesioniştilor, societatea civilă şi fiecare cetăţean responsabil să susţină Denim Day Moldova şi să facă ceea ce le stă în puteri pentru a pune capăt culturii violului în societate. Cetăţenii pot alege să susţină financiar o organizaţie care oferă asistenţă şi suport victimelor violenţei sexuale; să vină la serviciu, pe 24 aprilie, purtând blugi şi încurajându-i pe colegi să facă acelaşi lucru, în semn de solidaritate cu victimele abuzului sexual. De asemenea, ei pot vorbi pe reţelele sociale despre auto-educaţie, despre ce înseamnă integritate fizică şi sexuală, ce este un consimţământ liber exprimat sau pot combate stereotipurile legate de viol prin argumente sănătoase.