Experţii în dreptul constituţional spun că dizolvarea Parlamentului se poate produce în două cazuri - când este blocată activitatea legislativului timp de trei luni sau dacă nu se votează un guvern. Preşedintele Maia Sandu a încercat cu doi candidaţi. Ultima tentativă, cea de a vota un guvern condus de Igor Grosu, a eşuat din lipsă de cvorum.

ALEXANDRU AESENI, expert în Drept Constituţional: „ A fost prima solicitare în care doamna Gavriliţă a prezentat în parlament programul a fost dizbătut. Prima solicitare a fost respinsă, să nu uităm că a fost şi al doilea decret de numire a doamnei Gavriliţă, dar acesta a fost declarat neconstituţional. A doua finalizată prin desemnarea domnului Grosu care iarăşi a trecut controlul constituţionalităţii şi a fost declarat constituţional. Nu s-a asigurat cvorum.”

NICOLAE OSMOCHESCU, expert în Drept Constituţional: „Sunt întrunite toate condiţiile guvernul mai mult de trei luni, două tentative de învestire a Guvernului, care au eşuat. Adresarea preşedintelui Maei Sandu la Curtea Constituţională cu sesizare de a stabili existenţa circumstranţelor privind dizolvarea Parlamentului , este o sesizare absolut corectă, legală.”

Decizia de a stabili dacă sunt circumstanţe legale pentru dizolvarea Parlamentului aparţine Curţii Constituţionale. Abia apoi preşedintele poate semna decretul de dizolvare.

ALEXANDRU AESENI, expert în Drept Constituţional: „Maia Sandu, preşesintele Republicii Moldova va decide dizolvă sau nu dizolvă parlamentul. Dacă dizolvă emite decretul şi după ce se emite decretul, parlamentul se consideră dizolvat, dar el va funcţiona până la întrunirea noului parlament ales în baza prevederilor codului electroral.”

În cazul în care Curtea Constituţională anunţă că nu sunt motive pentru dizolvarea Parlamentului, preşedintele Republicii Moldova trebuie să se încadreze în prevederile constituţionale.