Presedintia Consiliului Ue

Combaterea dezinformării în perspectiva alegerilor europene, tema unei conferinţe a Preşedinţiei României a Consiliului UE

post-img

Democraţiile s-au dovedit din punct de vedere istoric foarte rezistente la dezinformarea externă, dar acestea trebuie întărite în contextul unor tentative de a le submina în special în mediul online, mai ales în perspectiva unor alegeri europene care se anunţă diferite de cele din trecut. Este una dintre concluziile Conferinţei la nivel înalt privind combaterea dezinformării în mediul online organizate luni, la Bruxelles, de Preşedinţia României a Consiliului UE.

Conferinţa, la care au participat reprezentantul permanent al României la UE, Luminiţa Odobescu, experţi din instituţiile europene şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, platforme şi organizaţii media, a fost moderată de Alina Bârgăoanu, care a activat în cadrul Grupului la nivel înalt pentru fake news şi dezinformare, şi Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning.

Dirk Dubois, şeful European Security and Defence College (ESDC), un organism din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), a declarat că statele UE au nevoie de un răspuns coordonat în materie de combatere a dezinformării pentru că au nevoie de credibilitate.

"Cred că una dintre principalele pietre de temelie ale succesului procesului electoral democratic este ca oamenii să ia decizii informate, ceea ce este strâns legat de libertatea de exprimare. A doua valoare centrală este libertatea de alegere, care este principala diferenţă între democraţiile occidentale şi sisteme electorale mai puţin libere, unde ai un singur partid care ia 95% din voturi. Apoi este secretul şi integritatea alegerii. La secţie votul trebuie să rămână secret, dar trebui să ai garanţii că ceea ce ai votat este reprezentat corect în rezultat", spus Dubois, care a mai amintit printre aceste valori şi capacitatea de a ajunge la compromisuri.

El a arătat că, pe de altă parte, există un număr de ameninţări faţă de procesul electoral din ţările democratice, dintre care unele nu sunt noi.

"Una dintre cele mai importante este finanţarea străină a partidelor politice. Destul de straniu, în cele 28 de state membre există reguli complet diferite privind finanţarea străină. În unele ţări este interzisă, în propria mea ţară, Belgia, nu este o lege care să interzică asta", a afirmat el în cadrul conferinţei.

În ceea ce priveşte dezinformarea, Dubois a afirmat că diferenţa faţă de trecut constă în modul în care este răspândită. "În trecut se făcea în principal în scris, nu era foarte răspândită, era vorba de pamflete, etc. În zilele noastre se face prin intermediul internetului şi chiar poţi să facă să pară că dezinformarea care vine din exterior provine din interior, iar acesta reprezintă principalul pericol", a atras el atenţia.

Un alt pericol este reprezentat de atacurile informatice, a mai spus el. "Chiar dacă doar faci oamenii să creadă că ai atacat computerele autorităţii electorale şi ai schimbat rezultatele alegerilor ai subminat una dintre valorile centrale ale democraţiei", a afirmat Dubois.

"Persoane din exterior încearcă să influenţeze procesul electoral cu un scop, iar scopul este de a submina credibilitatea valorilor despre care am vorbit. Făcând astfel, subminează abilitatea guvernului ales pe scena internă şi internaţională", a mai spus şeful ESDC, explicând demersul în cauză prin dorinţa de a promova un partid politic sau interese economice.

"Din punct de vedere istoric democraţiile s-au dovedit foarte puternice faţă de dezinformarea externă. Valorile sunt încă foarte puternice şi trebuie să credem în asta. Motivul pentru care democraţiile sunt puternice este pentru că oamenii continuă să aibă încredere în conducerea aleasă. Dacă ataci acea încredere, subminezi democraţia", a explicat el.

Expertul belgian a subliniat că e nevoie de o abordare coordonată în primul rând pentru ca democraţiile din UE să se asigure că îşi comunică valorile centrale. De asemenea, a spus el, "trebuie să întărim narativul democraţiei noastre, inclusiv prin educarea populaţiei să fie critică în privinţa ştirilor pe care le citeşte".

"Un al doilea motiv pentru care trebuie să reacţionăm într-un mod coordonat este că trebuie să identificăm dezinformarea cât mai curând posibil. Trebuie să putem atribui informaţia, de fiecare dată când este necesar, unor surse externe. Şi un exemplu este dezinformarea curentă că Franţa şi Belgia plănuiesc un atac chimic în Siria, diseminată recent în media ruse. Trebuie să expunem sursa dezinformării, adică s-o atribuim celor care au făcut-o. Şi, în final, trebuie să furnizăm informaţii corecte fără a fi defensivi", a mai spus Dirk Dubois.

Lutz Gullner, şeful diviziei de comunicare strategică a SEAE, a prezentat măsurile "Planului de acţiune împotriva dezinformării" al Serviciului. El a precizat că patru zone sunt esenţiale pentru a face progrese în abordarea problemei dezinformării.

"Prima este analiza şi depistarea. Pentru că trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că chestiunea este atât de complexă şi că evoluează atât de rapid încât trebuie să dezvoltăm instrumente mai bune pentru a depista situaţii. Din 2015 la SEAE avem o echipă care monitorizează campanii specifice pro-Kremlin de dezinformare, care a documentat timp de peste trei ani peste 4.000 de cazuri şi incidente. Cred că avem o bună înţelegere a modului în care se aplică aceste strategii", a afirmat el.

În al doilea rând, a precizat el, este necesară conectarea mai bună a diferiţilor actori din domeniu, în special în instituţiile europene. "Aceste canale nu existau până acum. Ceea ce am realizat prin sistemul de alertă în ultimele zile este că pentru prima dată avem o legătură structurată, eficientă, între guvernele UE pentru a împărtăşi bune practici, dar şi pentru a ne alerta dacă depistăm dezinformări care merită semnalate. Acesta este operaţional de la 18 martie", a spus Lutz Gullner.

Al treilea aspect crucial este mobilizarea sectorului privat, a platformelor, ONG-urilor, potrivit sursei citate.

Nu în ultimul rând, a arătat el, foarte importantă este creşterea gradului de conştientizare faţă de dezinformare.

"Ar fi bine ca instituţiile europene, guvernele, să înţeleagă mai bine ce este dezinformarea, cum funcţionează. Dacă asta nu se traduce în informaţii mai bune, ridicarea gradului de conştientizare pentru public ca întreg, în sensul înţelegerii provocărilor pentru mine ca cititor de ştiri, ca participant în mediul online, atunci am greşit cu ceva. De aceea accentuăm atât de mult importanţa acestui aspect. Cel mai important este ca societatea civilă ca întreg să fie implicată în asta, să devină o chestiune societală", a subliniat el.

Sebastian Bay, şeful Centrului de excelenţă al NATO pentru comunicaţii strategice de la Riga (StratCom COE), a spus la rândul lui că este nevoie de mecanisme noi de coordonare în abordarea problemei, dar şi de asigurarea funcţionalităţii celor vechi.

"Trebuie să producem evaluări naţionale, să înţelegem provocările. Pentru că atunci când stabileşti forme noi de coordonare trebuie să te întâlneşti şi să te pui de acord care este problema. Dar trebui să transmiţi asta, iar asta este o provocare, pentru că alegerile sunt un proces social", a spus expertul suedez.

El a subliniat că dezvoltarea rezilienţei la dezinformare implică realizarea de exerciţii practice.

"NATO StratCom a susţinut un exerciţiu pentru guvernele suedez şi finlandez în decembrie lucrând la un scenariu legat de alegeri. A fost foarte util în termeni de dezvoltare a capabilităţilor", a afirmat Bay.

În plus, a afirmat el, centrul a finanţat şi instruit persoane în mediul academic, diverse instituţii şi media care să monitorizeze alegerile europene şi să evalueze după scrutin care a fost impactul campaniilor de dezinformare.

Doru Frănţescu, CEO al platformei VoteWatch Europe, spune că alegerile pentru Parlamentul European vor fi diferite faţă de acum cinci ani, când ele nu au fost foarte diferite de precedentul scrutin.

"Există două mari motive pentru care aceste alegeri vor fi diferite. Va fi probabil prima dată când vom avea alegeri fără unul dintre statele membre. Faptul că unul dintre statele membre vrea să plece aproape în acelaşi timp cu alegerile UE va furniza o ocazie excelentă pentru cei care vor să submineze proiectul european. Al doilea motiv este că va fi prima dată când cele două mari forţe politice care au dominat politica europeană timp de decenii nu vor mai avea majoritatea în Parlamentul European după alegeri. Parlamentul va fi mult mai fragmentat decât până acum, ceea ce slăbeşte instituţia ca întreg şi înseamnă un proces legislativ mai lent", a spus Frănţescu.

El a apreciat că cu cât principalele două grupuri din PE, PPE şi S&D, devin mai mici, cu atât mai mult vor fi nevoite să colaboreze. Asta va face însă să fie mai dificil ca ele să-şi creeze un profil diferit şi să furnizeze alternative. "De aceea va fi mai uşor pentru aşa-numitele partide netradiţionale să vină cu alternative şi să se poziţioneze drept opoziţia reală şi să submineze actualul sistem. Ne aşteptăm ca acest fenomen să continue şi să se accelereze", a arătat CEO-ul şi cofondatorul VoteWatch Europe.

În opinia sa, primele cinci partide la alegerile UE din mai, din punctul de vedere al voturilor, vor fi Uniunea Creştin-Democrată (Germania), Liga şi Mişcarea 5 Stele (Italia), Partidul Lege şi Justiţie (PiS, Polonia) şi La Republique en Marche (Franţa). În afară de două dintre ele, celelalte sunt noi, ceea ce înseamnă multe negocieri şi imprevizibilitate.

De asemenea, a mai spus Doru Frănţescu, "ne aşteptăm ca 60% dintre eurodeputaţi să fie noi după alegeri".