Romania La Zi

Mediul asociativ românesc din Sudul Basarabiei solicită deschiderea unui consulat al României la Ismail şi rezolvarea problemelor în domeniul educaţiei

post-img

În data de 10 septembrie 2020, reprezentanţii asociaţiilor naţional-culturale româneşti din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, au adresat o scrisoare deschisă Ministerelor Afacerilor Externe ale Ucrainei şi României, în contextul declaraţiilor ministrului de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, aflat în vizită oficială la Bucureşti în perioada 7-8 septembrie 2020.

Testul complet al scrisorii deschise, publicată de bucpress.eu

„Către: MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, GUVERNUL ROMÂNIEI

Excelenţei Sale, Domnului Ministru BOGDAN AURESCU

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, GUVERNUL UCRAINEI

Excelenţei Sale, Domnului Ministru DMYTRO KULEBA

S C R I S O A R E    D E S C H I S Ă

Subsemnaţii, reprezentanţi ai societăţilor naţional-culturale româneşti din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, ne adresăm Excelenţelor Voastre în contextul recentei vizite oficiale din 7-8 septembrie 2020 a Ministrului de Externe al Ucrainei, domnul Kuleba, la Bucureşti.

Astfel,

constatând deschiderea spre o bună colaborare şi reluare a dialogului bilateral româno-ucrainean, în spiritul Tratatului de prietenie şi bună vecinătate dintre România şi Ucraina, cu respectarea altor acorduri internaţionale la care acestea iau parte, precum şi a normelor legislative interne din cele două state, în ce priveşte sprijinul şi respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale româneşti din Ucraina,

având în vedere şi salutând, în acelaşi timp, intenţia statului ucrainean de a deschide, la Sighetul Marmaţiei, un Consulat al Ucrainei, venit să sprijine comunitatea ucrainenilor din zona Maramureşului şi din Nordul Transilvaniei, fapt confirmat prin declaraţia din 07.09.2020 de la Bucureşti a domnului ministru Kuleba, în acest sens,

plecând de la demersurile multianuale ale mediului asociativ şi pedagogic românesc din regiunea Odesa, privind necesitatea urgentă de unificare a programelor de învăţământ pentru instituţiile şcolare cu predare în limba română din regiunile Transcarpatică, Cernăuţi şi Odesa, prin renunţarea la obligativitatea folosirii glotonimului ”limbă moldovenească” pentru şcolile românofone din Sudul Basarabiei, dar şi mizând pe sinceritatea declaraţiei domnului ministru Kuleba, că ”Ucraina (...) a îndeplinit recomandările Comisiei de la Veneţia” (în ce priveşte dispoziţiile lingvistice ale Legii Educaţiei din Ucraina din 05.09.2017),

Solicităm Ministerului Afacerilor Externe din România:

1. Să iniţieze procedura de deschidere a unui Consulat al României în oraşul Ismail din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, în reciprocitate la intenţiile de deschidere de către Ucraina a unui Consulat la Sighetul Marmaţiei.

În sprijinul acestui deziderat în primul rând am dori să anticipăm posibilul contraargument, conform căruia în regiunea Odesa deja activează Consulatul General al României de la Odesa. Problema constă în distanţa considerabilă dintre locaţia consulatului şi zona compact populată de cetăţeni ai Ucrainei vorbitori de limbă română din Sudul Basarabiei, mai exact în raioanele Reni, Ismail şi Chilia, limitrofe judeţului Tulcea pe Dunăre şi braţul Chilia al fluviului. În comparaţie cu Consulatele României din Cernăuţi şi Slatina, situate în preajma, sau în ”interiorul” zonelor cu populaţie majoritară românească şi în imediata apropiere de frontiera cu România, cel de la Odesa se află la o distanţă considerabilă, din ambele puncte de vedere.

Amintim că unul dintre argumentele principale pentru deschiderea Consulatului României de la Slatina, din regiunea Transcarpatică a fost dinstanţa considerabilă de aproximativ 250 kilometri dintre centrul comunităţii româneşti din Maramureşul Istoric (din dreapta Tisei) şi Cernăuţi, oraş în care din anul 1998, la fel, a fost deschis un Consulat General al României.

În fapt, de la Ismail avem o distanţă de 257 km până la centrul regional Odesa, pe teritoriul Ucrainei, tranzitând oraşul Bilhorod-Dnistrovskiy şi staţiunea balneară Zatoka. Tranzitând Republica Moldova pe la Palanca de la Ismail la Odesa parcurgem 238 km. În ce priveşte accesul etnicilor români la serviciile consulare - distanţa de la cea mai îndepărtată localitate cu populaţie majoritară românească - satul Frecăţei/Lymanske din raionul Reni, până la centrul regional Odesa, este de tocmai 317 km (în versiunea cea mai scurtă, pe la Palanca, tranzitând R.Moldova).

Având în vedere, că peste 3/4 din populaţia românofonă din Sudul Basarabiei (peste 60.000 din aproximativ 80.000 de cetăţeni, vorbitori de limbă română) locuieşte în cele 3 raioane - Reni, Ismail şi Chilia, limitrofe judeţului Tulcea din România, necesitatea deschiderii unui consulat al României la Ismail este tot mai evidentă. După cum bine cunoaşteţi, cu o populaţie actuală de peste 70.000 de locuitori, oraşul Ismail este port la Dunăre şi fostă reşedinţă a judeţului omonim în perioadele administraţiei româneşti în Sudul Basarabiei în anii 1856-1878 şi respectiv 1918-1940, precum şi a regiunii Ismail din componenţa RSS Ucrainene între anii 1940-1954. Este, de altfel şi cel mai important centru economic, cultural şi universitar din Sudul Basarabiei. Pentru perioada modernă, de independenţă a Ucrainei, Consulatul României ar fi prima reprezentanţă diplomatică străină acreditată şi deschisă în oraşul Ismail, iar deschiderea Consulatului va da un imbold important vieţii culturale şi educaţionale a comunităţii istorice româneşti din regiune.

La toate argumentele menţionate mai sus putem adăuga şi deschiderea recentă, la doar 45 km distanţă de Ismail, a trecerii cu bacul/feribotul la Cartal (Orlivka) - Isaccea, care doar va intensifica circulaţia transfrontalieră a persoanelor şi mărfurilor între regiunile Dobrogea şi Sudul Basarabiei în anii următori, iar de serviciile Consulatului se vor putea folosi cetăţenii români aflaţi în această regiune.

Concomitent, solicităm Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina:

1. Să înlesnească şi să sprijine, de comun acord cu partea română, procedura de deschidere a unui Consulat al României în oraşul Ismail din regiunea Odesa, în reciprocitate la intenţiile de deschidere a Consulatului Ucrainei la Sighetul Marmaţiei.

2. În condiţiile în care ”Ucraina (...) a îndeplinit recomandările Comisiei de la Veneţia” (conform declaraţiei de la Bucureşti din 08.09.2020 a domnului ministru Kuleba, în ce priveşte dispoziţiile lingvistice ale Legii Educaţiei din Ucraina din 05.09.2017), să sprijine, să aducă în mod direct la cunoştinţă şi să urmărească implementarea, de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina a solicitărilor legitime repetate ale Uniunii Civice ”Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina” (menţionate în Memoriul înregistrat la M.E.Ş. din Ucraina cu număr de intrare Z-4982/0-20 din 07.09.2020), din care fac parte şi asociaţii româneşti din regiunea Odesa, şi anume:

a) Să recunoască oficial şi public că aşa-numita limbă „moldovenească” este, de facto, limbă română. Inexistenta limbă „moldovenească”, inventată de Iosif Stalin, în mod tendenţios şi din interese geopolitice a fost implementată la sfârşitul secolului al XX-lea în procesul de învăţământ din regiunea Odesa pentru cetăţenii românofoni ai Ucrainei (unii dintre aceştia identificându-se drept moldoveni). Limba „moldovenească” a fost inrodusă în mod artificial în procesul de învăţământ şcolar din regiunea Odesa în anul 1998, fără consultarea părinţilor elevilor, a pedagogilor şi a specialiştilor.

b) Să implementeze de maximă urgenţă programele şcolare pentru instituţiile de învăţământ şcolar cu predare în limba română în şcolile românofone din regiunea Odesa în locul actualelor programe şcolare pentru instituţiile de învăţământ cu predare în aşa-zisa limbă „moldovenească”, revenind la situaţia existentă la începutul anilor ‘90 ai secolului trecut.

c) Începând cu anul şcolar 2020-2021 să accepte şi elevii din instituţiile şcolare românofone din regiunea Odesa la toate etapele Olimpiadei şcolare de limbă şi literatură română din Ucraina.

d) Să doteze, în cel mai scurt timp, cu manuale şcolare şi alte materiale didactice în limba română toţi elevii care studiază în limba română în şcolile din regiunea Odesa, la toate materiile, în afară de limba şi literatura ucraineană. Editarea manualelor în limba „moldovenească” doar pentru şcolile din regiunea Odesa prevede cheltuieli de câteva ori mai mari atât pentru părinţi, precum şi la nivel local şi de stat, în comparaţie cu posibilitatea tipăririi manualelor în limba română pentru toate şcolile şi clasele cu predare în limba română din Ucraina.

e) Să anuleze prevederile Ordinului nr.1201 din 17.09.2019 al M.E.Ş. din Ucraina, privind aprobarea Listei specializărilor de pregătire a absolvenţilor de studii superioare de nivelul licenţă şi masterat la specializarea disciplinară 014.027 „Învăţământ mediu. Limba şi literatura (cu menţionarea limbii)”, în baza cărora se execută formarea şi plasarea comenzii de stat, în ce priveşte specializarea actuală ”014.027 Limba şi literatura română/moldovenească”, şi să revină la denumirea anterioară a specializării, şi anume:

”014.027 Limba şi literatura română”.

Vă adresăm rugămintea să înregistraţi prezenta adresă, şi să ne informaţi cu privire la intenţiile MAE din România şi respectiv Ucraina, privind acest demers la adresa electronică a Asociaţiei ”Basarabia” – [email protected] .

Cu respect,

Zinaida PINTEAC

Preşedinte al Filialei raionale Sărata a Alianţei Creştin-Democrate

a Românilor din Ucraina (ACDRU)

Mihail MECINEANU

Preşedinte al Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa

Nicolae MOŞU

Preşedinte al Asociaţiei Naţional-Culturale ”VALUL LUI TRAIAN”

a Românilor din raionul Tatarbunar

Petru ŞCHIOPU

Preşedinte a Filialei regionale Odesa a Alianţei Creştin-Democrate

a Românilor din Ucraina (ACDRU)

Anatol Popescu

Preşedinte fondator al Asociaţiei Naţional-Culturale ”BASARABIA”

a Românilor din regiunea Odesa

Ismail, 10.09.2020”.