Romania La Zi

„România în fiecare zi”. 30 Decembrie 1947, Regele Mihai este obligat să abdice

Când în dimineaţa de 30 decembrie 1947, tânărul de 26 de ani şofa spre Bucureşti, îşi făcea încă iluzii că oficialii de la Bucureşti îi vor comunica decizia lor în privinţa logodnei sale cu prinţesa Ana de Bourbon Parma. Aştepta să afle unde ar putea avea loc nunta şi când. Ar fi fost prima veste bună pe care românii ar fi primit-o într-un şir de ani teribili - începând cu pierderile teritoriale din 1940 şi până la ocupaţia sovietică ce făcea ravagii inclusiv în acel moment. O nuntă - şi mai ales una cu o prinţesă occidentală cu origini franceze şi daneze - ar fi consolidat monarhia şi ar fi strâns legăturile României cu lumea liberă.

Din păcate, premierul Groza şi şeful comuniştilor, Gheorghe Gheorghiu Dej, viitorul dictator, îl chemaseră ca să semneze ultimul act al sovietizării României: abdicarea. Retras în camera alăturată să se sfătuiască cu aghiotanţii, Regele a aflat că Palatul Elisabeta este înconjurat de o divizia „Tudor Vladiminescu”, trupe sovietizate sosite din Rusia şi că telefoanele sunt tăiate. Era prizonier.

Pus în faţa unui document care - după spusele constituţionaliştilor - încălca cele mai elementare reguli de drept (de pildă, nimeni nu poate renunţa la ceva în numele urmaşilor), Regele Mihai a încercat totuşi să se opună. Petru Groza i-a spus atunci răspicat că dacă refuză, guvernul ”va fi nevoit” să execute o mie din tinerii arestaţi, demonstranţi în sprijinul Regelui şi al apartenenţei României la Europa liberă.

Şi Mihai şi Regina-mamă, Elena ştiau că nu e o simplă ameninţare. Trăiseră amândoi în lunile şi anii anteriori, încercând să salveze ce se mai putea salva, navigând printre criminali, mai întâi nazişti şi fascişti, apoi comunişti - sovietici şi români deopotrivă.

Regele Mihai a semnat actul de abdicare. L-a denunţat ca fiind nul şi neavenit, smuls prin forţă şi şantaj, imediat ce a putut vorbi, ajuns în Occident. A ajuns în Elveţia în prima săptămână din ianuarie 1948, apoi în primăvara la Londra, apoi la Washington, unde l-a întâlnit pe preşedintele Truman, cel care îi conferise cea mai înaltă decoraţie americană pentru curajul său în vremea celui de-al doilea război mondial. Şi de la Stalin primise, de altfel, în vara lui 1946, cea mai înaltă decoraţie sovietică, ordinul Victoria.

Dar dictatorul de la Moscova nu se încurca în astfel de detalii.

Regele Mihai a trăit în exil cu gândul la România. A murit în exil, în 2017, cu gândul la România.

Să nu uităm să iubim România în fiecare zi. Acest proiect este realizat cu sprijinul Guvernului României, prin intermediul Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova.