SCI-TECH

Astronomii ar fi descoperit dovezi ale primelor stele care s-au format în Univers

post-img

Atunci când Universul era tânăr, în urmă cu aproximativ 13,7 miliarde de ani, primele stele s-au format în adâncurile întunecate, luminând spaţiul cosmic.

Încă nu am găsit aceste stele, cunoscute drept stele din Populaţia III, însă o stea descoperit într-o galaxie pitică de pe orbita Căii Lactee ar putea fi cea mai bună alternativă.
 

AS0039, situată în galaxia pitică Sculptor la 290.000 de ani-lumină depărtare, are o compoziţie chimică ce sugerează că include elemente de la o stea din Populaţia III care a devenit o hipernova.

Potrivit unei analize desfăşurate de astronomul Ása Skúladóttir de la Universitatea din Florenţa, Italia, aceasta nu este doar steaua cu cel mai scăzut conţin de metale descoperită vreodată în afara galaxiei Calea Lactee, dar are şi cea mai scăzută abundenţă de carbon observată vreodată la o stea.

Dacă descoperirea va fi confirmată, AS0039 ar putea fi cheia prin care putem înţelege cum „şi-a aprins luminile” Universul.

Steaua AS0039 are un conţinut foarte scăzut de metale

Procesele de formare stelară din zilele noastre ne oferă câteva indicii despre cum s-au născut aceste stele din Populaţia III, însă descoperirea acestora ar putea fi cea mai bună modalitate de a înţelege această perioadă ciudată din istoria Universului, iar asta înseamnă stelele cu un conţinut de elemente grele foarte scăzut. Înainte ca stelele să se formeze, existau foarte puţine elemente grele în Univers. Atunci când stelele au apărut, acestea au început să fuzioneze nuclee pentru a forma elemente grele. Evenimente energetice violente precum supernovele au creat elemente şi mai grele.

Aceste elemente, împrăştiate prin Univers, au fost preluate de generaţiile ulterioare de stele născute din gazul şi praful cosmic. Aşadar, dacă găsim stele cu un conţinut scăzut de metale, asta ar însemna că steaua ar fi destul de veche, dinaintea perioadei în care metalele să abunde.

AS0039 are un conţinut foarte scăzut de metale, iar galaxia Sculptor este destul de scăzută în metale, fapt ce sugerează că este primitivă, scrie Science Alert.

Însă, Skúladóttir şi echipa sa au descoperit că steaua duce lipsă de carbon şi magneziu chiar mai mult decât o stea cu conţinut metalic scăzut. Având în vedere că aceste elemente s-au format prin fuziunea stelară, asta sugerează o origine neobişnuită pentru norul de gaz molecular din care s-a format steaua AS0039.

O şansă incredibilă de a înţelege primele stele din Univers

Astfel de rate de carbon-fier, magneziu-calciu şi magneziu-titan sunt în concordanţă cu o explozie energetică extremă, anume o hipernovă, de 10 ori mai energetică decât o supernova. În timpul unei explozii mai energetice rezultă niveluri mult mai crescut de titan şi calciu. Asta, a spus echipa, ar putea explica abundenţa de elemente ale stelei AS0039.

Pentru a afla ce s-a întâmplat, cercetătorii au desfăşurat simulări. Cel mai potrivit scenariu a fost o explozie de hipernovă a unei stele din Populaţia III cu o masă de 21 de ori mai mare decât cea a Soarelui.

Asta ar însemna că steaua AS0039 reprezintă unele dintre primele dovezi observaţionale pentru hipernove cu conţinut zero de metale, dar şi o şansă incredibilă de a înţelege primele stele din Univers.