SCI-TECH

Mai puţin de 10% din genomul uman este unic. Descoperirea surprinzătoare făcută de cercetători

post-img

Mai puţin de 10% din genomul tău este unic pentru oamenii moderni, restul fiind împărtăşit cu rude umane antice precum neanderthalienii, potrivit unui nou studiu.

Studiul a mai arătat că o porţiune din ADN care este unic pentru oamenii moderni este bogat în gene implicate în dezvoltarea şi funcţionarea creierului. Această descoperire sugerează că genele pentru dezvoltarea şi funcţionarea cerebrală sunt ceea ce ne-a diferenţiat, din punct de vedere genetic, de strămoşii noştri.
 

Cu toate acestea, nu este clar ce înseamnă această descoperire atunci când vine vorba de diferenţe biologice între oameni şi neanderthalieni, a spus Richard E. Green, autor senior al studiului şi profesor de inginerie biomoleculară la Universitatea din California, Santa Cruz.

Noul studiu a fost publicat în jurnalul Science Advances. Cercetătorii au folosit un algoritm pentru a analiza 279 de genomuri umane moderne, două genomuri de neanderthalieni şi un genom de la Omul de Denisova, un alt grup de oameni arhaici.

Cercetătorii au fost surprinşi de rezultatele studiului

Oamenii de ştiinţă au descoperit că doar între 1,5 şi 7% din genomul uman este unic pentru Homo sapiens, fără semne ale încrucişării sau variantelor ancestrale.

Richard E. Green a descris valoarea de 7% drept porţiunea din genomul uman care arată că oamenii sunt mai înrudiţi între ei decât cu neanderthalienii sau denisovanii. Valoare de 1,5% reprezintă porţiunea care include variante genetice pe care toţi oamenii le au, însă neanderthalienii sau denisovanii nu le aveau.

Green a mai spus că el şi colegii săi au fost surprinşi de rezultatele studiului. „Se pare că o porţiune foarte mică din genomul uman este unic. Am fost surprinşi să aflăm că majoritatea genelor din porţiunea de 1,5 şi 7% au fost gene pe care le ştim şi le recunoaştem, fiind în mare parte responsabile pentru codificarea proteinelor implicate în dezvoltarea şi funcţionarea creierului, în loc de material genetic despre care nu se ştie dacă are o anumită funcţie”, a adăugat profesorul.

Schimbări genetice adaptive care au avut loc în urmă cu 600.000 şi 200.000 de ani

Cercetătorii au mai descoperit că mutaţiile specifice umane au apărut prin două „explozii” distincte de schimbări genetice adaptive care au avut loc în urmă cu 600.000 şi 200.000 de ani. Nu este cunoscut de ce au avut loc aceste schimbări genetice sau ce s-ar fi întâmplat în mediul înconjurător pentru a declanşa acele schimbări, scrie Live Science.

Studierea acestor mutaţii şi înţelegerea funcţiilor pe care le au în creier ne-ar putea ajuta să înţelegem ce diferenţe cognitive şi biologice au existat între oameni şi neanderthalieni.