SOCIAL

Consecinţele COVID-19 în Republica Moldova. 163.000 de salariaţi nu au lucrat în perioada aprilie – iunie.

post-img

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul II a constituit 163 mii, fiind în creştere de opt ori în comparaţie cu trimestrul II 2019. Datele au fost publicate de Biroul Naţional de Statistică.

Creşterea numărului acestor persoane a fost cauzată în mare parte (74,6%) de restricţiile impuse în legătură cu COVID-19. Acest motiv a fost invocat de 121,7 mii persoane. Principalele motive ale absenţei temporare de la locul de muncă sunt următoarele: concediile neplătite, staţionarea activităţii unităţii, şomajul tehnic, concediile de odihnă anuale, scrie Bizlaw.

În comparaţie cu trimestrul II 2019, numărul persoanelor aflate în concedii anuale s-a mărit de 4 ori, iar a celor în concedii fără plată şi în şomaj tehnic a crescut cu 90 la sută.

În distribuţia pe sexe, bărbaţilor le revin 45,1% din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei şi femeilor, respectiv, 54,9% (comparativ cu 53,2% şi, respectiv, 46,8% în trimestrul I 2020). În repartizarea după mediile de reşedinţă, localităţile urbane formează 60,6% şi cele rurale, respectiv, 39,4% (comparativ cu 48,2% şi, respectiv, 51,8% în trimestrul precedent). În funcţie de vârstă, majoritatea (30%) o formează grupa persoanelor de 35-44 ani, urmată de grupa persoanelor de 45-54 ani şi 25-34 ani (22,2% şi, respectiv 21,4%).

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei majoritatea absolută de 85% revine salariaţilor (în total ocupare aceştia formează 76,4%). Restul 15% o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiţi să-şi sisteze activitatea (comparativ cu 88% salariaţi şi 12% lucrători pe cont propriu în trimestrul I 2020).

Din repartizarea absenţelor de la locul de muncă după activităţile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activităţile de comerţ (18,2%), industrie (16,7%), învăţământ (14,8%), activităţi de cazare şi alimentaţie publică (8,5%), construcţii (8,1%) (comparativ cu trim.I 2020 - comerţ - 27,3%, industrie - 24,8%, învăţământ - 15,4%). În rândul bărbaţilor predomină activităţile de comerţ (19,9%), construcţii (16,2%) şi din industria prelucrătoare (15,6%). Printre femei mai multe absenţe au fost înregistrate în învăţământ (24,2%), comerţ (16,7%) şi în activităţi de cazare şi alimentaţie publică (9,0%).